Etnobotanicele la români – o istorie de mii de ani
Etnobotanicele la români – o istorie de mii de ani
Românii, dar şi strămoşii lor mergând până la traci au folosit plante psihotrope de mii de ani. Ce-i drept, nu mereu în scop recreaţional, ci, mai ales, în ritualuri magice şi religioase. Cercetător din cadrul Institutului de Istorie a Religiilor, Andrei Oişteanu a ţinut recent o prelegere despre utilizarea magico-ritualică a acestor plante în spaţiul dunărean, cu date preluate dintr-un capitol al viitoarei sale căriţi "Narcotice în cultura română. Istorie, religie, literatură".
În spaţiul carpato-dunărean o serie de istoriografi greci şi români au vorbit despre folosirea de către traci a anumitor plante, marea majoritate a istoricilor ajungând la concluzia că ar fi vorba de cânepă. Herodot, cel mai cunoscut dintre aceştia, menţionează folosirea canabisului în cadrul ritualurilor funerare la triburile dintre Nistru şi Nipru. Se pare că în timpul acestor procesiuni, rudele defunctului intrau într-un cort unde încingeau pietre, aruncau în foc seminţe de canabis şi intrau într-o beţie similară celei cu vin.
Strabon, în Geografia, se referă la preoţii traco-misieni pe
care îi numeşte "kapnobatai", termen tradus de Mircea Eliade şi
apoi de Petru Culianu ca "umblător prin fum", termenul descriind
astfel un ritual practicat de aceşti sacerdoţi de a-şi provoca
extazul prin fumul de cânepă. În dyonisii, sărbătorile închinate
zeului grec Dionysos, cunoscut la romani sub numele de Bacchus, se
consumau de asemenea vinul şi iedera, cea din urmă cunoscută ca o
plantă având efecte psihotrope, descrise de Plutarh ca "un fel de
vrajă, o uluire a spiritului, care provoacă celor predispuşi un fel
de furie religioasă".
Domnitorii români se drogau cu opium
Andrei Oişteanu precizează însă că, spre deosebire de consumul
recreaţional, deci desacralizat, în toate aceste atestări istorice
este vorba despre contexte rituale precise în care regăsim aceleaşi
elemente: agapa rituală, narcoza, profeţiile onirice. Potrivit
cercetătorului, utilizarea acestor plante psihotrope nu se
limitează doar la antichitate, ea fiind practicată în mod uzual de
ţărani, fapt atestat atât de lucrările lui Vasile Pârvan sau de
culegerile de medicină empirică. Şi în perioada fanariotă consumul
de plante halucinogene continuă, fapt validat de istorici.
Astfel, domnitorul Nicolae Mavrocordat folosea magiunul de opium în mod constant, Constantin Racoviţă Cehan mânca "afion" (opium-n.r.), iar Grigore al II-lea Ghica a murit de la o supradoză de Theriaca celesta (tot o substanţă opiacee). De asemenea, asocierea acestor plante cu ritualurile funerare apare mereu în imaginarul colectiv, atât în practici cât şi în reprezentările din creaţiile artistice, fie cu scopul de a narcotiza spiritele păzitoare, fie pentru a-l ajuta pe defunct să treacă vămile.
În final, Andrei Oişteanu a vorbit despre cartea lui Mircea Eliade "Şamanismul şi tehnicile arhaice ale extazului" şi folosirea narcoticelor în atingerea unei experienţei mistice care aspira să depăşească spaţiul şi timpul. Printre plantele folosite de acestea în timpul ritualurile ascensionale se afla cânepa şi mai ales un tip de ciupercă psihoactivă Amanita Muscaria, cunoscută sub numele de buretele pestriţ.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















45 Comentarii [+] Adauga un comentariu
Da' David, Imparatul, mai tragea si el pe nas ? Poate cand il fugarea Abasalom ? Ce ne raspunde d-l Capestreanu-Darlogeanu-Hamuleanu-Biciuleanu-Zabaleanu ?
Se pare ca va tampiti pe zi ce trece,sau au disparut toti cei care au trait
sau au rude la tara.In toata zona Ardealului ,pana acum cativa ani,se cultiva canepa si mac.Nu exista gospodarie sa nu aiba in gradina canepa si mac.Din canepa isi faceau haine(si nu va mai explic acum tot procedeul-cautati daca va intereseaza) iar semintele de mac,cand planta era coapta,se culegeau si se foloseau la placinte,prajituri.De cand a aparut turbarea asta cu drogurile,taranii au fost obligati sa renuntye la cultivarea acestor plante.Si acum poarta haine de plastic!!!!
Bun si ce sa intelegem, ca e bine sa le consumam si noi?
deci romanii sint nu numai un popor de betivi, ci si un popor de drogati
Articolul e frumos si interesant. Ar trebui dezvoltat mi-ar place sa citesc in continuare. Folosirea plantelor magice avea loc respectand criterii stricte si nu la intamplare, cum au facut multi din cei care au cumparat din magazinele etnobotanice.
desi multa lume condamna "iarba" eu consider ca e un mod de recreere mult mai placut si mai sigur decat alcoolul.daca s-ar legaliza am avea mult mai putine crime prezentate la stirile de la ora 5.doar cine a incercat-o stie ca nu provoaca dependeta si nici violenta asa cum o face alcoolul.desi sunt consumator de cativa ani buni nu am intrat niciodata in sevraj chiar daca am luat pauze lungi si de cateva luni.nu as fi d acord cu legalizarea ei doar in cazul in care comerciantii ar fi obligati sa taie chitanta la clientii de peste 21 de ani.nu cred ca la 18 ani chiar daca legal esti major esti destul de matur sa stii cand sa te opresti. adevarul e ca nici nu avem o educatie in privinta asta. oamenii se sperie cand aud de canabis .... droguri droguri dar sa stiti ca pana prin secolul 19 in marea britanie se prescria de catre medici canabisul ca si analgezic. marii cultivatori de tabac i-au pus capac interzicand-o. in fine...nu noi suntem acolo sa decidem, noi doar i-am votat.acum noi nu mai contam decat peste inca 4 ani
in poza nu is plante etonobotanice. mi-as fi dorit sa fie alea plante etnobotanice
Stiu de la tatal meu ca prin anii '50 se puneau seminte de canepa la maturat si apoi se consumau pentru obtinerea unui usor efect euforic, atat de catre adulti cat si de catre copii.
fumati frate fara numar
) get high traiasca iarba
si in ziua de azi prin Moldova se fac prajituri din seminte de canepa, traditie de craciun, sa fie familia fericita de sarabatori! :D
au fost suficienti 50 de ani de propaganda comunista ca sa ii spele pe creier pe prostanacii de romani