July 4, 2009

De ce?

Nu inteleg de ce lumea se ingramadeste sa mearga pe litoralul romanesc. De ce? Lasand la o parte fitzele care normal ca trebuie sa se expuna intr-un cadru adecvat, restul ce fac acolo?

Unul din lucrurile care nu le suport este acela de a fi prostit, ori mie asta mi se pare ca se intampla cu litoralul romanesc. Este o prosteala pe fatza, la care romanii se ingramadesc. Servicii proaste, preturi imense. Din aceasta cauza, in urma cu doi ani “m-am jurat” ca nu o sa mai calc pe litoralul romanesc (poate doar nevoit fiind). Multi o sa spuneti ca e totusi ieftin, ca sunt multi studenti care merg acolo si nu au bani. Sunt de acord, e foarte mult tineret care merge pe litoral pentru care probabil tot ceea ce conteaza este sa ajunga acolo si mai departe, Dumnezeu cu mila. Bautura sa fie. Nu vorbesc despre persoanele care se cazeaza la particular (macar asa mai scade cheltuiala), vorbesc despre un concediu la un hotel. Nu ma intereseaza un hotel de 4-5 stele pentru ca nici eu nu imi permit asa ceva. Dar macar unul de 2 stele, sa ai in camera dush, tv, frigider si aer conditionat. Preturile la cazare le stiti, daca nu de la o agentie de turism daca ati fost sa va interesati, cu siguranta ati auzit/citit in media despre ele. Pe langa cazare mai este mancare si distractie. Preturi? Cat te costa sa mananci o masa la un restaurant? Te cam ajunge la 40-50 lei. Cam mult, iar daca nu e mult o sa vedeti ca este cat o masa la un restaurant in Grecia.

O alta problema ar fi, ce sa faci la mare? Sa zicem ca esti la Costinesti pentru 7 zile. Ce o sa faci 7 zile? O sa mergi la plaja zi de zi si seara terasa, club, distractie? Doar atat? Ce ai putea sa vizitezi? Read more



Frumosul roman urat…

Ma numesc prezenta mai mult decat agreabila atat fizic cat si social, pe cand veneam din Turcia din vacanta, in aeroport, asteptand cu persoana care ma insotea sa ne luam bagajele vedem un caine, un labrador superb si destul de lipicios, tinut in lesa de catre un agent de la departamentul de securitate cred, angajat al aeroportului. Cainele venind spre mine foarte bucuros am dat sa ridic mana sa-l mangai, la care frumosul agent imi spune flegmatic:  ” - Nu pune mana pe el, este un caine special si vezi sa nu te muste, e cam rau cu strainii”. Am repliat , si nu flegmatic ca am3 caini acasa de rasa printre care unul instruit chiar in cadrul unei sectii de politie. La care binenteles ca s-a facut ca nu aude.Nu a durat nici 20 secunde ca in spatele meu s-a oprit un domn ce tinea un copil f energic in brate, copilul i-a adresat ceva cainelui in limba engleza si tatal s-a dus catre agent si l-a intrebat:  “- Im sorry, is a good dog, my son can play with him? (Ma scuzati, este un caine cuminte, se poate juca baiatul meu cu el).  La care agentul repliaza: “- Yessss, dont worry, is a very good, come boy and play with him. ( Daaaa, nu va faceti griji este un caine f cuminte, vino baiete si joaca te cu el) .



Cascada IGUAZU

Norocul nostru a fost ca am reusit sa dormim in timpul zborului de la Buenos Aires la Iguazu si asa ne-am refacut fortele. Chiar la aeroport ne astepta ghidul . Ne-a condus la hotel si ne-a spus ca avem o jumatate de ora pentru a ne instala, dupa care urma sa pornim spre Parcul National Iguazu. A fost nemaipomenit ca am avut ghid, pentru ca ne-a povestit o multime de amanunte legate de plantele si animalele din zona. Tot el ne-a sugerat ca daca dorim ceva unic, o amintire pentru toata viata, sa alegem excursia “Gran Aventura”, adica 8 km cu un camion (care pe platforma are montate niste bancute de unde puteam privi de la inaltime selva in toata splendoarea ei ) dupa care coboram intr-o vale, de unde urma sa ne imbarcam in niste barci speciale, Zodiac, care ne duceau pina la cascade. A fost nemaipomenit, ne-am facut Read more



La Barcelona pe cont propriu

Dacă vrei să vezi Barcelona şi agenţiile de turism îţi cer prea mulţi bani sau, pur şi simplu, nu îţi place să te plimbi prin oraşe „cu grupul”, atunci poţi să pleci în vacanţă pe cont propriu. Şi cu siguranţă o să plăteşti foarte puţin.Tehnic vorbind, în afară de biletul de avion, pe care dacă îl cumperi cu cinci-şase luni înainte de la un operator low-cost nu plăteşti mai mult de 3-400 de lei, o vacanţă la Barcelona, în luna mai, cu puţin timp înainte de deschiderea sezonului estival te costă 1.000-1.200 de euro. Pentru patru persoane.

Ca să ieşi atât de ieftin, prima economie trebuie să o faci la cazare. Dacă stai în Barcelona o săptămână, chiar şi în luna mai, plăteşti cel puţin 500 de euro pe o cameră dublă la un hotel curăţel, dar deloc spectaculos. Iar pentru patru persoane asta înseamnă două camere, adică un minim de 1.000 de euro numai cazarea. Aşa că mai bine alegi să te cazezi într-una din staţiunile de la mare, pe Costa Brava sau Costa Dorada. Pentru un apartament cu două camere  în Read more



Teroare la Costineşti


Un cititor ne-a transmis câteva fotografii uluitoare făcute la mijlocul lui iunie la Costineşti: un avion hârbuit survolează, la câţiva metri înălţime, plaja care geme de lume. Poluarea fonică e cea mai nesemnificativă ilegalitate în cazul de faţă: o banală defecţiune la motor s-ar fi putut solda cu zeci de victime. Reacţia autorităţilor la adresa acestui veritabil pericol public a fost, ca de obicei,  Read more



Cum am ieşit din Italia fără acte

dscn0413.jpgPostarea care urmează se vrea, în acelaşi timp, o avertizare, dar şi un mic îndrumar pentru cei care, ghinionişti, rămân fără acte în timpul unei vacanţe în străinătate.

Pentru început, avertizarea: nu faceţi ca mine!

Deşi înainte de a pleca în Sicilia, unde aveam să-mi petrec, alături de prietena mea, concediul de anul acesta, am citit o mulţime de sfaturi pe diverse forumuri, nu pot să mă laud că am ţinut seama de ele. Read more



Întâmplare şocantă cu compania israeliană El Al

 Care poate fi cea mai neplăcută întâmplare de care poţi avea parte la capătul unei excursii în Ţara Sfântă, când ai ajuns pe aeroport şi întinzi biletul la check-in? Simplu, să te trezeşti că omul de la ghişeu îţi spune calm că nu ai loc, că firma El Al îţi oferă un voucher să-ţi iei un corn şi o cafea, şi că poate ai noroc de un loc la cursa Tarom de după-amiază.

 Aceasta a fost păţania a 11 români dintr-un grup de 44 plecat cu o agenţie bucureşteană în Israel. Evident, oamenii au făcut un scandal imens: aveau bilete în regulă, plătite de luni de zile. În plus, nu exista nici o garanţie că Taromul are locuri libere. A urmat o sesiune intensă de parlamentări între ghidul român şi reprezentantul agenţiei partenere din Israel, pe de o parte, şi patru reprezentanţi ai El Al, de cealaltă parte. Rezultatul, la fel de şocant ca şi incidentul în sine Read more



Lecţia tunisiană

lumini.JPG

Cât costă 60 de lumânări? Dar 60 de lampioane simple, din fier forjat şi sticlă? Practic nimic, când ne gândim la bugetul unui hotel de cinci stele. Cu toate astea însă, impresia lăsată turistului de o asemenea marcare a drumului spre restaurantul  unde se serveşte cina valorează, în 99% din cazuri, infinit mai mult decât cheltuiala făcută.

 Tunisienii au descoperit de mult un lucru care continuă să le scape hotelierilor români: Read more



Turismul de chef, alt domeniu în care România nu există

 Am avut recent ocazia să vizitez staţiunea cretană Malia, considerată unul din cele mai “fierbinţi” locuri de distracţie de pe harta Europei. An de an, din mai până-n octombrie, hotelurile şi pensiunile de aici sunt luate cu asalt de tineri din toată Europa, care nu vor decât să petreacă. Evident, câştigurile financiare de pe urma acestui gen de turism sunt impresionante, fie şi numai dacă judecăm după cât se câştigă mutând o sticlă de băutură din supermarket într-unul din sutele de baruri care împânzesc orăşelul.

 Culmea este că investiţiile necesare nu au fost deloc impresionante: pe cele două străzi turistice ale Maliei se înşiră vreo 30 de cluburi şi câteva sute de baruri destul de kitsch şi realizate în mod evident cu bani puţini. Probabil că un super-hotel de cinci stele costa cât toate bombele cu pricina la un loc, dacă nu şi mai mult. Dar asta nu contează: staţiunii i s-a dus buhul de vreo două decenii, Read more



Jurnal de Costinesti: 2. Otrava si indiferenta la malul marii

Costinesti. 1 Decembrie 2008. Politistul local este in tricou si nu e prea vorbaret. E deranjat ca am venit sa ii atrag atentia ca suspectez ca s-a aruncat cu otrava pentru caini prin statiune. Ma ia din scurt: “-Domnule, noi nu putem interveni pe presupuneri. Daca ti s-a intamplat ceva sa faci o sesizare. Apoi vedem noi!” Plec rosu de furie. Stiu SIGUR ca micile pachete in hartie tiparita dintr-un manual de SQL contin otrava pentru caini. Asa s-a intamplat si anul trecut si acum 2 ani. Daca prima data ne-au murit cateva pisici, anul trecut a murit Osolo - cainele nostru drag.

Macar sa le strang pe cele pe care le vad. Suntem in Europa iar ecarisajul nu se face cu otrava. In 2007 am inaintat o petitie Read more



Pagina urmatoare »