Aşteptăm poveşti de consumator
Aţi cumpărat vreodată ceva stricat sau defect? Vânzătorul v-a privit chioriş sau v-a servit nepoliticos? Credeţi că serviciile pe care le plătiţi nu se desfăşăară corect? Sunteţi consumator român, consumator european… Dacă aţi întâmpinat probleme în această calitate, aşteptăm să ne împărtăşiţi experienta voastră… Ceilalţi consumatori vor învăţa din ea…vă aşteptăm la poveşti, dezbateri şi discuţii….în calitate de consumatori. Pentru început, puteţi trimite poveştile voastre pe adresa de e-mail consumator@gandul.info. Ulterior ele vor fi postate pe blog….
E-urile, care sunt cu adevărat necesare?
Vorbim despre E-uri, din nou. Acesta este unul dintre puţinele subiecte care probabil ca nu se vor epuiza, care vor naşte mereu controverse si care nu au nici un fel de concluzie precisa. Si ata pentru ca traim intr-o societate de consum, iar hrana este, in primul rand, o necesitate.
Mergem in hipermarket, rafturi doldora de mezeluri, lactate, coşuri pline cu fructe cu coaja lucioasa şi legume parca pictate. Ce mai este natural in zilele noastre? Mai poate fi ceva natural? Se pare ca nu, din moment ce piaţa produselor naturale, sau, mai nou numite biologice, a ajuns sa fie un moft, prea putin accesibil. Balanta inclina acum spre alimentele procesate, prelucrae si “aditivate”, pentru ca asta sunt E-iurile, niste aditivi care ajuta la pastrarea sau imbunatatirea calitatilor unui produs. Asta poate suna bine teoretic, dar practic s-a demonstrat ca de multe ori situatia scapa de sub control.
Industria alimentară nu poate supravieţui fără E-uri, însă studiile din ultimii ani au scos la iveală că unele dintre aceste adaosuri sunt deosebit de periculoase pentru sănătate, altele sunt îngrijorătoare, iar foarte puţine sunt inofensiv. De fapt între noţiunea de E şi cea de “pericol” s-a pus de mult semnul egal. Nerealistic, toti aditivii au intrat în aceeaşi categorie. Din fericire sunt si aditivi naturali, utili si necesari, care insa nu au efecte nocive, asta pentru ca sunt obtinuti din fructe sau legume, insa prescurtarea lor cu litera E pe eticheta îi trece automat în cealalta categorie.
În România, o treime dintre subiecţii supuşi unui sondaj de opinie au spus că toţi aditivii alimentari sunt periculoşi, iar o altă treime nu a prezentat nici o părere pe marginea acestui subiect. La nivel mondial, aditivii alimentari sunt subiect de controversă în ultimii ani. În state din SUA, şi chiar din UE, o parte dintre aditivi au fost interzişi cu desăvârşire, mai ales după ce s-a constatat că ar putea fi a treia cauză a mortalităţii. Alimentele cu cele mai multe şi mai nocive adaosuri de acest gen sunt margarina vegetală, mezelurile şi băuturile răcoritoare. Se spune că un consum îndelungat al acestorproduse pe distruge sistemul imunitar şi favorizează apariţia unor boli grave. Asta tot teoretic, pentru ca practic, nu exista o legatura unica dovedita intre boala si E-uri. Aditivii sunt factori favorizanti, dar nu singular determinanti.
Aditivi buni
Aditivii alimentari au fost clasificaţi în funcţie de efectele pe care le au asupra organismului uman. Cei mai periculoşi sunt aditivii cancerigeni, cu efecte ireparabile asupra sănătăţii, urmaţi de cei toxici, care, ingeraţi pe termen lung, pot avea aceleaşi efecte. Urmează E-urile periculoase, care pot duce la diferite tumori sau alergii, apoi cele suspecte, care încă se testează pe animale pentru a li se vedea efectele. Deşi cei mai mulţi aditivi sunt trecuţi pe „lista neagră”, există unii naturali şi inofensivi pentru organismul uman. În această categorie intră E140- Clorofila, E306- vitamina E , antioxidant, E300- vitamina C, E322- lecitina, E440- pectina şi E407- extract de algă. Făcând raportul cu cei peste o sută de aditivi cu probleme, este de înţeles de ce balanţa înclină în defavoarea E-urilor.
Aditivi interzişi în UE, încă folosiţi în România
E123 azorubina, provoacă
astm şi hiperaciditate
E132 indigotina, provoacă alergii
E210 acid benzoic, duce la cancer
E211 benzoat de natriu, provoacă astm şi cancer
E952 ciclamat, duce la cancer
De ce alegem produsele cu cele mai multe E-uri?
Din raţiuni economice. Piaţa este invadată de produse care abundă în E-uri, doar cele biologice fiind sută la sută sigure. Un studiu recent a arătat că, de cele mai multe ori, consumatorii aleg alimentele în funcţie de aspect, culoare şi miros, fără a citi eticheta, iar rolul aditivilor este tocmai acela de a accentua aceste calităţi. Însă, dincolo de aceste aspecte, preţul produselor scade cu cât acestea conţin mai mulţi aditivi, iar acesta este cu adevărat factorul care influenţează consumul mare de produse cu E-uri. Iar în contextul în care pe piaţa modială se prevede o criză alimentară, nu ne putem aştepta decât să crească numărul aditivilor din farfurie. Asta dacă vom avea ce să mai punem în farfurie.
Etichetarea alimentelor-între durabilitate minimală şi limită de consum
Produsele alimentare se împart în două categorii, în funcţie de termenul până la care sunt bune de consum.
Legea prevede ca să fie etichetate cu “data durabilităţii minimale” acele produse care mai pot fi consumate şi după perioada înscrisă pe ambalaj. Acestea sunt alimentele care nu afectează sănătatea, doar că după data respectivă pot să îşi mai piardă unele calităţi: gust, miros, culoare. Printr-o astfel de etichetare, producătorul garantează siguranţa produsului şi după data respectivă, pe o perioadă nedefinită. Astfel, dacă produsul este păstrat în condiţiile indicate el poate fi consumat mult timp după perioada durabilităţii minimale. În această categorie pot intra biscuiţii sau pesmetul, care nu îşi pied calităţile după depăşirea perioadei respective. Citeste
Practici comerciale agresive şi publicitate înşelătoare- fără false oferte “gratis”
Puţini ştiu că de câte luni, la nivelul UE au intrat în vigoare o serie de norme care vizează combatrea piublicităţii înşelătoare şi a practicilor comerciale agresive. Normele sunt făcute bine, explicit, astfel încât să nu poate exista interpretări sau ocoliri, tipice pentru unii. Europenii au pus un accent deosebit pe interzicerea falselor oferte “gratuite” dar si a reclamelor care îi hărţuiesc pe copii să le ceară părinţilor achiziţionarea anumitor bunuri.
LISTA NEAGRĂ A CELOR 12
Ca să fie clar pentru totă lumea, Comisia Europeană a făcut o listă negră de restricţii care cuprinde 12 dintre cele mai abuzive practici care îi păcălesc pe consumatori dar şi “denaturează pieţele concurenţiale”, după cum spune Merglena Kuneva, comisarul european pentru protecţia consuamtorilor. Citeste
Garanţia- voluntară, lipsa de conformitate- drept legal
O dată cu aderarea la UE, am fost nevoiţi să preluăm din mers unele legi care au fost implementate în alte ţări de câţiva ani. Aşa e şi cu Directiva care reglementează vânzarea produselor către consumatori, adoptată în 1999, dar care, la noi, are probleme de interpretare şi aplicare.
Sigur este faptul că schimbă ideea românilor despre garanţie, aceasta fiind acum o chestiune voluntară, pe care vânzătorul poate sau nu sa o acorde. Totuşi, garanţia, o dată acordată este un avantaj în plus pentru consumatori, care au la îndemână lipsa de conformitate, dreptul lor legal. Citeste
Protecţia Consumatorilor, materie de studiu?
De câteva luni, oficialii de la ANPC insistă pe tema introducerii Protecţiei Consmatorilior ca materie de studiu în şcoală. Şefii ANPC spun că tinerii consumatori de astăzi sunt consumatorii maturi de mâine, care ar trebui să înveţe de pe băncile şcolii cum să fie cumpărători isteţi, să facă alegerile corecte şi sănătoase.
S-a organizat şi un concurs de eseuri pentru elevi, pentru a vedea cât de interesaţi sunt aceştia de domeniu şi, mai ales, ce ştiu ei despre protecţia consumatorilor. Pe adresa instituţiei au sosit zeci de lucrări pe temele propuse lunar, dovadă că tinerii au habar despre ce înseamnă să trăieşti într-o societate de consum. Concursul de eseuri se desfăşoară lunar, tinerii fiind încântaţi de ideea că lucrările lor sunt premiate şi postate pe pagina oficilă a ANPC. Până acum, ei au scris despre spaimele consumatorului român, mâncarea tradiţională vs fast-food, eticheta şi importanţa citirii acesteia. Citeste
Vrei să cumperi de la mine? Boule!
Mi-am dat seama cum sunt priviţi consumatorii români uitându-mă la două reclame care rulează de ceva vreme la televizor. Prima este la “Matache Măcelaru” şi ne înfăţişează un vânzător de mezeluri, dom’ Matache, care pare de-a dreptul exasperat de prostia clienţilor care îi trec pragul.
Clientul, un individ umil, îi întră în magazin şi îl abordează cu maximă consideraţie: “Să trăiţi, dom’ Matache”. “Hai noroc!”, îl primeşte Matache în sictir. “Ce, iar vrei muşchi ţigănesc?!” Îi smulge muşteriului punga de cumpărături şi pufneşte indignat. “Păi vezi că nu se potriveşte!” Cum să vrei sa mananci muşchi ţigănesc cu ridichi şi telemea?!! Mai are puţin şi-i spune că e un bou. Că îi jigneşte inteligenţa de măcelar… Trânteşte punga omului de tejghea şi taie o felie de se salam ţărănesc pe care o aruncă în gura clientului de parcă i-ar trage o palmă. Aia se potriveşte, cu telemeaua nu ce vrea el, clientul, care doar că nu-şi cere scuze că vrea să-i dea nişte bani pe produs. Apoi Matache ia un cârnat şi i-l vâră clientului în nas, oftând sictirit şi filosofic: “Ehei, mâncatul ăsta nu e aşa de simplu pe cât crede lumea…” Reclama se termină aici, dar dacă ar continua nu mi s-ar părea cidat să-l văd pe Matache dându-şi clientul afară în şuturi. Citeste
Goana după brichete
Inspectorii de la Protecţia Consumatorului au luat cu asalt zilele trecute en-gros-ul Flora. Inamicii siguranţei consumatorilor- câteva brichete aruncate într-un colţ de stand. Inspectorii au intrat în alertă după ce termenul limită dat de UE pentru a se curăţa piaţa de brichetele neconforme, a expirat. Cu o armată de ziarişti după ei, inspectorii au reuşit să scoată în stradă toată “flora” de arabi care îţi fac veacul şi banii în en-gros-ul menţionat. Nici unul nu a închis standul cînd a auzit de inspecţie, aşa cum se întîmplă în centre comerciale mai de soi. Au asistat cum OPCiştii colindă culoarele şi caută brichete.
Doar câţiva comercianţi aveau aşa ceva, şi se uitau ca la poartă nouă la inspectorii care le cereau actele de conformitate şi toată hârţogăraia aferentă pentru nişte brichete. Unii au primit invitaţie la sediul OPC să prezinte hârtiile pe care nu le aveau la ei, altora le-a fost retrasă de la vânzare marfa cu probleme. Însă, marea captură a inspectorilor au fost vreo 3 brichete “fantezie”, sub formă de sticlă de bere şi maimuţoi chinezesc. Legea europeană interzice cu desăvârşire comercializarea de astfel de produse, pe motiv că sunt atractive pentru copiii sub 4 ani, care se pot răni cu ele. Citeste
Doi paşi şi s-a terminat autobuzul
Când m-am suit, azi dimineaţă, în 368, am constatat că toate locurile erau ocupate şi că în picioare mai erau vreo 15 oameni. Floare la ureche, la prima vedere, însă autobuzul era chiar şi aşa aglomerat.
Am evitat cu dibăcie locul liber din mijloc, unde, dacă faci greşeala să te aşezi, te vei trezi la staţia următoare că cei ce se urcă îţi lipesc subţioara de faţă, când se apucă de suporturile de sus.
În faţă nu avea nici un rost să mă duc, pentru că cei 15 oameni care stăteau acolo în picioare aveau deja aspect de sardele. Aşa că, mi-am făcut cruce cu limba în gură şi m-am poziţionat în spatele autobuzului, pe culoarul care desparte cele două rânduri de scaune.
Totul gratis şi nimic pe bani
Românul vrea să câştige repede, mult şi pe degeaba. Adică eu nu dau nimic, iar tu îmi dai premii. De la constatarea aceasta au pornit diverşi „particulari”, mânaţi în subconştient de aceleaşi gânduri. Aşa s-au inventat scamatoriile prin poştă, e-mail sau SMS.
Te trezeşti peste noapte că ai câştigat un premiu la un concurs la care nu ai participat sau că ai fost selectat dintr-o listă de alţi potenţiali norocoşi să participi la o tombolă. Doar că, pentru a primi câştigul sau a te înscrie la tombolă, trebuie să plăteşti o taxă „de intrare” sau să cumperi nişte produse nefolositoare. Asta în nici un caz nu îţi asigură premiul, dar îţi dă impresia că te pune cumva în capul listei. Din păcate păcăliţii nu ştiu că dreptul lor, atunci când câştigă pe bune un premiu, este să îl ridice şi să plătească taxele aferente. În nici un caz, condiţionarea unui câştig de plata unei sume sau cumpărarea de alte produse, nu este legală. Citeste