Note de lectură: Formula fericirii

Note de lectură: Formula fericirii

Sunt clasificate 19 variante de zâmbet. Deşi 18 dintre ele nu sunt autentice, sunt totuşi de mare folos. Le utilizăm drept măşti atunci când nu vrem să le arătăm celorlalţi întregul adevăr despre emoţiile noastre.

Multe sentimente negative corespund perfect unor mesaje de eroare.

Prin intermediul plăcerii, natura ne îmbie să facem ceea ce ne prieşte cel mai mult.

Teama de risc este mai mare decât dorinţa de a fi fericiţi.
Evitarea nefericirii are o prioritate mai mare decât găsirea plăcerii.

Oamenii nu sunt marcaţi exclusiv de copilărie.

Învăţarea şi fericire sunt indisolubil legate.

Curiozitatea, capacitatea de învăţare, fantezia, creativitatea şi dorinţa sexuală sunt strâns legate.

Dorinţa şi înţelegerea sunt strâns legate. Plăcerea te face mai deştept.

Natura a trebuit să-şi pregătească creaturile să se descurce într-o lume aflată în continuă schimbare. De aici, rolul curiozităţii.

Micile cadouri menţin inteligenţa.

Delirul plăcerii întrerupe curgerea timpului - această idee nu este greşită, de vreme ce opioidele influenţează indirect, prin reacţii chimice, modul în care percepem timpul.

Prea mult nu suportăm lenevia, oricât ar fi ea de plăcută.

Contrar aşteptărilor, nu deţinem un circuit care să declanşeze senzaţia de foame, unul pentru sex şi încă unul pentru dorinţa de a dobândi un statut în societate. Avem, în loc, un singur circuit multifuncţional pentru dorinţă.

Între plăcerea noului şi pericolul de a deveni dependent există o legătură strânsă. În ambele cazuri, dopamina joacă un rol important, iar cei cărora le plac pericolul, aventura şi noutatea sunt expuşi riscului de a deveni dependenţi. Oamenii de ştiinţă ştiu de mult că şobolanii mai curioşi decât media devin mai uşor dependenţi.

De ce sexualitatea masculină este atât de înrudită cu agresivitatea?

Posibilitatea de-a influenţa deciziile politice aduce mai multă fericire decât situaţia contului bancar.

Împerecherea în afara perioadelor fertile are o funcţie socială.

Contactele sociale influenţează speranţa medie de viaţă cel puţin ca fumatul, tensiunea arterială, obezitatea sau sportul practicat regulat.

Singurătatea este o povară nu numai pentru suflet, ci şi pentru corp.

Puii de şobolani care sunt alintaţi des cresc văzând cu ochii.

Meditaţia este o formă de percepţie selectivă cu ajutorul căreia participanţii pot ajunge să uite de sine şi să devină euforici.

Persoanele care au contacte sociale solide trăiesc mai mult şi mai bine.
Numeroase studii au confirmat legătura între bunăstare, speranţa de viaţă şi solidaritate.

În America, în statele care cunosc o distribuţie mai echitabilă a veniturilor unde participarea la vot este mai mare decât media, iar cetăţenii au mai multă încredere unii în alţii şi şanse mai mari de a atinge o vârsta înaintată. Echitatea, simţul civic şi speranţa de viaţă sunt interdependente: acolo unde există structuri sociale puternice, oamenii sunt mai fericiţi.

Într-o societate caracterizată printr-o slabă coeziune se dezvoltă nepotismul, deoarece aici oamenii se simt singuri în faţa autorităţilor clanurilor şi al ilegalităţilor săvârşite de ele. Pentru a nu rămâne în urmă, fiecare înşală cât poate mai bine - ceea ce-i încurajează pe guvernanţi să aibă grijă mai întâi de propriile buzunare.

Până şi o creştere neînsemnată a încrederii în propriile forţe îi face pe oameni mai fericiţi, ba chiar le poate prelungi viaţa. Medicii au observat acest lucru în căminele de bătrâni atunci când i-au încurajat pe pacienţi să decidă singuri în privinţa micilor detalii coditiene (de exemplu, alegerea meniului zilei). [...] Rata mortalităţii a scăzut la jumătate.

Angajarea civică ne face de două ori fericiţi: atât prin rezultatele efortului depus, cât şi prin plăcerea inerentă acestei activităţi.

Inactivitatea şi sentimentul de neajutorare sunt cei mai mari duşmani ai fericirii.
O viaţă fericită nu este un dar al destinului: trebuie să luptăm pentru ea.

Bucuria de a trăi are legătură cu inteligenţa?

În goana după fericire, ne suntem adeseori nouă înşine un obstacol.

Activitatea ne face mai fericiţi decât inactivitatea. Sfatul de a-ţi lua o vacanţă atunci când eşti prost dispus nu trebuie urmat.
Dacă nu avem nicio ocupaţie, grijile ne acaparează cu uşurinţă creierul. Pe de altă parte, de îndată ce ne fixăm o ţintă, sistemul de anticipare declanşează o senzaţie de plăcere, iar ori de câte ori o atingem trăim un sentiment de triumf.

Emoţiile negative, ca furia au tristeţea, nu dispar dacă le dăm frâu liber, ci, dimpotrivă, devin mai puternice.

Sentimentul de neajutorare este una dintre cele mai insuportabile trăiri.

Există şase miliarde de oameni şi saşe miliarde de căi spre fericire.

Stefan Klein - Formula fericirii. Minunatele descoperiri ale neuropsihologiei de azi. Humanitas, 2005

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine