Adriana Stanca
Adriana Stanca
16705 vizualizări 21 iul 2014

Citeşte mai multe poveşti din campania Poveste urbană

În apropiere de Calea Victoriei, pe strada Henri Coandă, stau aliniate câteva case învăluite într-un farmec aparte. Poartă istoria în fiecare detaliu al arhitecturii lor. Diplomatul şi dramaturgul Alexandru G. Florescu, doctorul George Severeanu, unul dintre primii medici radiologi din România, şi Constantin Argetoianu, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri în 1939, locuiau altădată aici.

La actualul număr 11, vecini le erau colonelul Petre Macca, erou al Războiului de Independenţă, şi soţia lui, Elena. Clădită în 1891 după planurile arhitectului elveţian John-Elisee Berthet, casa celor doi soţi este „o mărturie a valului de europenizarea a Bucureştiului în vremea lui Carol”, povesteşte azi dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu, cercetător ştiinţific la Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti şi preşedinta Asociaţiei A.R.A.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

„Exista atunci o dorinţă de a aduce Bucureştiului o înfăţişare şi la o estetică demnă de Europa. Asta era ideea arhitecţilor, mânaţi de idealuri. Erau primele generaţii de arhitecţi care au studiat în străinătate şi au venit în Bucureşti”, a explicat dr. Mărgineanu Cârstoiu pentru gândul.

„Arhitectura Casei Macca este caracteristică unui grup de reşedinţe din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Întâlnim elemente baroce şi clasicizante, pictură simbolică, romantică, mobilier neo-gotic... Suntem în plin amestec de stiluri! Spre exemplu, se construia Catedrala Sf. Iosif în perioada aceea, care este neo-gotică. E foarte interesant, e o epocă superbă, care dacă ar rămâne vizibilă în Bucureşti, oraşul acesta ar fi o încântare”, a adăugat ea.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

Elena Macca s-a stins din viaţă în 1912, la şapte ani după moartea soţului ei. A donat însă locuinţa de pe fosta stradă Cosma – actuală Henri Coandă -, prin testament, Casei Şcoalelor. Două decenii mai târziu, când Nicolae Iorga ocupa funcţia de prim-ministru, Casa Macca devenea sediul Muzeului Naţional de Antichităţi – transformat ulterior în Institutul De Arheologie „Vasile Pârvan”.

Muzeul de Istorie Naturală şi Antichităţi fusese înfiinţat în noiembrie 1834, fiind recunoscut printr-un document oficial semnat de domnitorul Alexandru Ghica. Funcţiona la început pe lângă Eforia Şcoalelor Naţionale, cu sediul în cadrul Colegiului Sf. Sava, situat pe locul ocupat astăzi de universitatea bucureşteană.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

În 1949, alături de alte institute de cercetare ştiinţifică din ţară, Muzeul intră în structura Academiei RPR, iar mai târziu a fost transformat în institut.

„În 1956, prin Hotărâre de Guvern,  a fost înfiinţat Institutul de Arheologie al Academiei Române.Aşadar, Muzeul de Antichităţi s-a transformat în Institutul de Arheologie. El a funcţionat o vreme şi ca institut şi ca muzeu”, a povestit pentru gândul prof. acad. Alexandru Vulpe, director al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.

„În 1971 însă, când a fost înfiinţat Muzeul Naţional de Istorie, piesele mai frumoase de aici au fost transferate acolo, iar noi am rămas cu depozitul. Deşi şi în depozit avem suficiente piese ca să mai facem un muzeu, ele sunt nevizitabile... Avem din nou secţie muzeală în cadrul institutului, dar nu este vizitabilă... pentru că nu avem unde expune”, a explicat el.

Academia Română: "Domne, îţi fac casa, dar mi-o dai mie"

Nu doar că piesele din depozitul institutului nu pot fi expuse, dar Casa Macca se află într-o situaţie mult mai delicată. Deşi a făcut faţă cutremurelor din 1944 şi 1977, dar şi unui incidendiu în 1986, imobilul se degradează pe zi ce trece. De peste 100 de ani de când se află în proprietatea statului, nu a fost niciodată restaurat. Promisiuni au fost multe, dar niciuna nu s-a concretizat în cele din urmă.

„Toţi primarii au promis bani... Videanu, Chiliman, toţi...”, a spus dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu. „Şi Academia a zis odată că ne ajută cu restaurea, dar cu condiţia să le cedăm lor casa, să facă aici o casă de oaspeţi. Dacă nici Academia nu-şi dă seama de valoare unui institut de cultură în Bucureşti...”, a adăugat ea.

„Din păcate, prea mulţi se gândesc la interesul propriu... Domne, îţi fac casa, dar mi-o dai mie”, a completat directorul Institutului.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

Proiectul de restaurare este însă gata din anul 1996, realizat fiind de arhitectul Alexandru Beldiman

„Acela este un proiect foarte frumos, iar restaurarea este bine gândită. De restaurare nu se poate ocupa oricine, nu toate echipele de arhitecţi au abilitatea să o facă. Beldiman şi echipa lui au, însă, experienţă şi au organizat totul foarte atent”, a precizat dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu.

„Este un proiect foarte bun, foarte amplu, în care restaurarea casei reprezenta doar o parte. Casa Macca rămânea punct esenţial de interes pentru că o clădire este un monument istoric nu doar prin faptul că e veche, dar are nişte calităţi deosebite şi o semnficiaţie specială în istoria şi arhitectura Bucureştiului. Deci proiectul presupunea, în plus, şi amenajarea lapidariului, a subsolului, mai multe”, a adăugat ea.

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

Chiar şi străinii s-au oferit să contribuie la restaurarea Casei Macca, însă discuţiile s-au oprit la un moment dat.

„Având în vedere că atât colonelul Macca avea origini greceşti, cât şi cel care a donat colecţia de antichităţi, - care după aceea a fost integrată în muzeu -, generalul Nicolae Mavros, era grec, o instituţie cipriotă a vrut să investească în refacerea unor monumente făcute de greci în mai multe ţări din Estul Europei. Aşa s-a întâmplat şi cu muzeul din Odesa, care a fost construit pe banii lor, cu participarea statului ucrainean”, a povestit acad. Alexandru Vulpe.

„Aşa ni s-a oferit şi nouă, la un moment dat, 700.000 de euro, urmând ca şi noi să dăm vreo 500.000 de euro. Noi nu aveam de unde să-i luăm. Academia a zis că nu... Atunci a fost discuţia cu ne daţi nouă casa. Până la urmă nu s-a mai făcut nimic. De asemenea, Norvegia a oferit nişte fonduri. S-a oferit să aloce bani pentru restaurarea unor monumente din România., printre care şi Casa Macca. Teoretic, acest proiect a rămas în continuare, dar cumva s-a înfundat... Între timp s-au schimbat miniştrii Culturii... Chestia este că din partea Ministerului Culturii noi nu am avut nimic în plus faţă de promisiuni. Totul a rămas în coadă de peşte”, a adăugat directorul Institutului.

De minim 2 milioane de euro ar fi nevoie pentru restaurarea Casei Macca, apreciază acad. Vulpe. Pentru dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu, speranţa îndeplinirii acestui „vis” se stinge însă încet: „Este o grozăvie ce se întâmplă. Ar trebui să existe intenţia de a lăsa casa aceasta să trăiască. Nu o laşi să moară! Aşa un monument, într-o capitală... Pentru mine, care am o vârstă şi am văzut multe rele, este de neînţeles...”

FOTO: Mediafax (Andreea Alexandru)

O soartă mai bună nu au avut nici mormintele celor doi soţi Macca, înhumaţi în cimitirul Mănăstirii Pasărea din Bucureşti: „Au avut un monument funerar foarte frumos, foarte interesant. Înainte de 1989 era intact. Să vedeţi cum arăta în 2011, spre exemplu”, a povestit dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu.

„S-a furat placa de bronz masiv, glisantă, care acoperea mormântul propriu-zis, coroana de stejar sculptată din bronz şi aşezată pe mormânt, steagul din bronz, lanţurile masive care înconjurau mormântul. Pe soclul monumentului funerar al lui Macca erau nişte plăci de bronz în basorelief cu scene din Războiul de Independenţă. Au fost furate şi ele. La fel s-a întâmplat şi cu bustul colonelului Macca. Şi nu era un bust oarecare! Era un bust făcut de sculptorul florentin Raffaello Romanelli, care este autorul statuii lui Cuza din Iaşi şi a monumentului Eroilor Sanitari din Bucureşti. Totul a fost jefuit. S-a pus o placă apoi o placă din marmură neagră, o improvizaţie care nu se potriveşte absolut deloc.  Asta merită oamenii aceştia de la patrie...Uităm de înaintaşi”, a spus dr. Monica Mărgineanu Cârstoiu în cele din urmă.

Cum poţi contribui la proiectul "Poveste urbană"

Povestea Casei Macca face parte din proiectul „Poveste Urbană”, lansat de Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro, cu sprijinul ING Bank, şi care îşi propune să scoată la lumină, cu ajutorul publicului, casele vechi, adevărate monumente istorice, pierdute în zgomotul cotidian.

„Poveste urbană” este o invitaţie către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul şi agitaţia citadină. Publicul este invitat ca în lunile iunie - august 2014 să fotografieze casele vechi, cu potenţială valoare istorică, şi să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info. Acestea se vor regăsi şi pe pagina de Facebook "Poveste Urbană".

Pe lângă fotografie, alături de adresă şi câteva informaţii (opţionale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveştile imobilului sau ale foştilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist. Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogăţită cu informaţii adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel şansele de a afla cât mai multe detalii despre poveştile oamenilor ce au însufleţit case din jurul nostru.

Fotografiile şi poveştile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicaţie pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore şi PlayStore, din luna octombrie a acestui an.

Citeşte mai multe poveşti din campania Poveste urbană

Citește și: