BRUXELLES

Liderii europeni s-au înţeles privind limitarea poluării şi naşterea Uniunii Mediteraneene

*UE accelerează pachetul verde pentru a putea negocia mult mai dur la conferinţa ONU de la Copenhaga

* România a pledat pentru o politică energetică europeană „coerentă”

Şefii de stat şi de guvern, reuniţi două zile la Bruxelles în cadrul Consiliului European de primăvară, au ajuns la un consens privind stabilirea unui obiectiv clar anul acesta pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi asupra proiectului sarkozist privind înfiinţarea Uniunii Mediteraneene.

Astfel, în ciuda reticenţei unora dintre capitalele europene (în mod special Germania), care au invocat efectele negative asupra economiei naţionale dacă planurile Comisiei Europene de a reduce emisiile cu 20% până în 2020, liderii europeni au fost de acord că este necesară accelerarea negocierilor privind implementarea acestui pachet de măsuri. Oficialii „s-au angajat să termine negocierile pentru ca Uniunea Europeană să joace un rol principal în conferinţa privind schimbările climatice a ONU (decembrie 2009, Copenhaga)”, a explicat premierul sloven, Janez Jansa, relatează „Euobserver”.

ROMÂNIA SE „ALINIAZĂ” EFORTURILOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII

Şi liderii români şi-au asumat această responsabilitate. „România are un punct de vedere bine definit. Interesul nostru este ca UE să îşi păstreze poziţia de lider în ce priveşte lupta împotriva poluării şi prevenirea încălzirii globale. Trebuie luate toate măsurile pentru a preîntâmpina schimbările climatice şi UE trebuie să facă eforturi în acest sens. România s-a liniat acestor eforturi, fără îndoială”, a explicat premierul Călin Popescu-Tăriceanu.

ROMÂNIA VREA O POLITICĂ ENERGETICĂ EUROPEANĂ COERENTĂ

Consiliul European a fost dominat şi de discuţiile privind piaţa energetică. Oficialii UE au cerut statelor membre să facă în continuare paşi în vederea liberalizării pieţelor energetice din comunitare, informează AFP. Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a susţinut că România îşi doreşte ca Uniunea să aibă o poziţie unitară în ceea ce priveşte acordurile de pe piaţa energetică, în sensul unei politici de securitate energetice mai coerente, susţine Rompres.

„Ne dorim ca Uniunea Europeană să adopte cât mai curând o poziţie comună care să o ajute să negocieze mai bine tot ceea ce înseamnă acordurile referitoare la furnizarea de energie. Problema securităţii, acest domeniu strategic, devine un subiect de preocupare din ce în ce mai puternic şi vrem şi susţinem ideea ca UE să adopte o poziţie unitară pe acest subiect'”, a declarat premierul. De altfel, România a susţinut, în concluziile preliminare ale Consiliului European de primăvară, ca la nivel comunitar să existe o voce unică în ceea ce priveşte discuţiile cu state terţe în domeniul energetic. Oficialii români au luat această poziţie alături de alte state, în contextul în care unele ţări membre au negociat acorduri bilaterale cu Rusia în domeniul energetic.

VICTORIA DULCE-AMARĂ A LUI SARKOZY

Într-o evoluţie paralelă, şefii de stat şi de guverne din ţările forului comunitar au aprobat proiectul liderului francez, Nicolas Sarkozy, pentru crearea Uniunii Mediteraneene. După ce, cu câteva săptămâni înainte, această structură reuşise să tensioneze la maximum relaţiile dintre Paris şi Berlin, germanii simţindu-se excluşi dintr-un proiect, care până la urmă tot din banii europeni este finanţat (iar Germania este cel mai mare contributor la bugetul UE), la Consiliu cancelarul Angela Merkel a avut numai vorbe bune despre UM. Motivul acestei schimbări este lesne de înţeles deoarece Sarkozy a preferat să implice atât Germania, cât şi restul statelor europene în această structură, care în forma ei iniţială nu ar fi trebuit să fie compusă decât din statele UE şi statele terţe de lângă Mediterană.

Odată temerile Berlinului fiind înlăturate, toţi liderii comunitari şi-au dat acceptul pentru UM, dar doar ca o formă de resuscitare a parteneriatului euro-mediteraneean numit „Procesul de la Barcelona”. Aceasta reprezintă o grea lovitură pentru planurile lui Sarkozy, care, pe lângă faptul că a fost obligat să implice în noua Uniune toate statele europene pentru a avea susţinători în Consiliu pe diverse alte domenii, acum trebuie să continue Barcelona pentru a putea să se folosească de fondurile europene. (M.T.)