2 comentarii 265 afișări

Ai ajuns pe lista neagră a Biroului de Credit? Cum te mai împrumuţi

de Simona SIMIONESCU Postat la: 07.02.2010 18:46 Ultima actualizare: 07.02.2010 18:47

Banca analizează cauzele întârzierilor la plata ratelor /// Foto: Publimedia

Chiar dacă ajungi pe lista neagră a Biroului de Credit, mai ai ceva şanse de a obţine un nou împrumut. Depinde cu cât ai întârziat şi cât de mare e restanţa

Unii dintre cei peste 655.000 de români restanţieri la bănci, înregistraţi la Biroul de Credit (BC) la finele lunii noiembrie, mai pot cere o nouă finanţare chiar dacă au întârziat cel puţin o lună cu plata ratelor.

Nu toţi sunt cazuri fără rezolvare: unii au ajuns la BC accidental, fără să ştie, iar alţii pentru câţiva euro, şi figurează pe aceeaşi listă cu ceilalţi restanţieri. Vestea proastă este că băncile nu sunt dispuse să crediteze din nou pe orice rău-platnic care le-a făcut probleme (chiar dacă a avut un motiv întemeiat să nu-şi mai achite ratele, precum şomajul sau reducerea veniturilor), ci numai pe cei cu restanţe şi întârzieri mici. "Pot fi eligibili pentru un nou credit clienţii cu un număr redus de rate restante, de valori mici şi cu mai puţin de 60 de zile de întârziere, înregistrate mai demult în timp", a declarat pentru Gândul Lucia Ştefan, director în cadrul Direcţiei Consumer Risc a băncii Raiffeisen. Asta înseamnă să nu fi ratat mai mult de două rate, pentru că la trei scadenţe consecutive, adică peste 60 de zile de întârziere, adio credit!

Datoriile trebuie plătite la zi

Evident, vechea restanţă trebuie să fi fost complet achitată, pentru că nu poţi merge la ghişeul băncii ca să ceri un nou împrumut dacă nu eşti "curat". "Există clienţi înregistraţi cu întârzieri la un credit acum un an, doi, dar care au recuperat ulterior restanţa, rambursând integral creditul sau neavând nicio restanţă în momentul aplicării pentru un nou credit. Şi în aceste cazuri banca analizează cauzele şi poate oferi un credit unui astfel de client", a declarat pentru Gândul Ion Stan, vicepreşedinte executiv - Operaţiuni în cadrul Alpha Bank. Până la urmă, banca este dispusă să discute şi cu acei clienţi care întârzie în mod constant mai bine de 30 de zile. Pornind de la această informaţie, instituţia de credit poate afla care este raţiunea întârzierii, spune Stan, şi poate oferi un împrumut adaptat profilului clientului.

"Accidentele" se corectează cu o discuţie la bancă

Acestea sunt cazuri mai complicate, care au nevoie de o analiză amănunţită şi în care contează şi informaţiile pozitive despre acel client, înregistrate tot la Biroul de Credit. "Băncile ţin cont şi de comportamentul corect în precedentele credite angajate, fără nicio restanţă. Mai contează şi întârzierile raportate la numărul de credite în derulare", a declarat pentru Gândul Anca Bidian, vicepreşedintele brokerului de credite Kiwi Finance. Astfel, poate fi scuzabilă situaţia unui client cu mai multe credite în derulare, care întârzie la plata unui credit recent contractat, dar are un istoric bun de plată la celelalte.

Mai sunt şi cazurile simple: clienţii băncilor ajung la BC pentru restanţe de câţiva euro, din cauza că nu au plătit un comision de care nu au ştiut ori pentru diferenţe care provin din calculul cursului de schimb. "Dacă există o explicaţie demonstrabilă, pot primi un credit", spune Bidian. Nu în ultimul rând, au fost situaţii în care unele persoane au ajuns accidental la Biroul de Credit, fără să ştie, după ce băncile au operat modificări în sistemele informatice, schimbând scadenţele creditelor. Astfel de probleme se rezolvă printr-o discuţie cu banca, asigură specialiştii.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: biroul de credit; ,credit restanţe; ,împrumut; ,bănci; ,credit bănci

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 sa traiasca imbicsescu si cu strofoboc bine! 7.02.2010 22:14

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#2 www.10pasi.ro 8.02.2010 07:04

Raspunde

2010 va fi un an greu! Vei sa scapi de criza? Ai o sansa - citeste zilnic solutiile anticriza de pe www.10pasi.ro. GRATUIT. Cere acum Planul De Iesire Din Criza de pe www.10pasi.ro/criza - E GRATUIT!