Loredana VOICULESCU
Loredana VOICULESCU
44227 vizualizări 28 sep 2012

Un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 de euro şi o sumă între 30.000 euro şi 40.000 euro pentru "sesiuni de instruire oficială în ţară/străinătate" a unor angajaţi ai Companiei Naţionale pentru Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) sunt câteva dintre cerinţele pe care va trebui să le îndeplinească firma de consultanţă care va câştiga licitaţia pentru reactualizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Comarnic-Braşov (58 km).

Condiţiile menţionate au fost introduse de CNADNR la începutul lunii septembrie în caietul de sarcini, modificând astfel documentaţia de licitaţie lansată în luna mai a.c.

Cel mai mare proiect PPP

Autostrada Comarnic-Braşov - "Autostrada Zăpezii" - ar fi fost primul mare proiect construit prin parteneriat public-privat (PPP). Prima tentativă de construcţie a tronsonului Comarnic-Braşov datează din 2004, de pe vremea Guvernului Adrian Năstase, o altă încercare fiind făcută în 2010, ambele eşuate. În luna mai a.c. CNADNR a anunţat lansarea unei licitaţii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate aferent autostrăzii, dar licitaţia a fost amânată de mai multe ori, în urma contestaţiilor depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de trei case de avocatură.

Avocaţii au contestat atât condiţia introdusă în caietul de sarcini în septembrie - autoturismul nou şi bugetul pentru   sesiuni de instruire - precum şi alte criterii "nelegale" de atribuire impuse de CNADNR, cum ar fi cel care se referă la experienţa pe care ar trebui să o aibă în domeniul parteneriatului public-privat (PPP) câştigătorul licitaţiei.  Avocaţii au motivat că în România nu a fost realizat nici un proiect de PPP pentru autostrăzi, aşadar criteriile de experienţă în PPP cerute de CNADNR sunt considerate nerealizabile de către casele de avocatură.

Premierul, iritat de blocarea procedurilor

Astfel că CNADNR a fost nevoită să amâne de mai multe ori în acest an licitaţia pentru desemnarea consultantului pentru reactualizarea studiului de fezabilitate. După desemnarea consultantului, CNADNR va trebui să organizeze o nouă licitaţie pentru desemnarea constructorului.  Directorul general al CNADNR a estimat recent pentru gândul că lucrările de construcţie la Comarnic-Braşov ar putea începe în 2014.

Miercuri, premierul Victor Ponta şi-a arătat nemulţumirea faţă de blocarea procesului de licitaţie pentru Comarnic-Braşov, solicitând conducerii Ministerelor Transporturilor, Finanţelor, Justiţiei şi Secretariatului General al Guvernului să găsească o soluţie pentru reluarea licitaţiei la autostrada Comarnic-Braşov. El a arătat că "birocraţia politică" şi Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC) au blocat această procedură.

În schimb, CNSC se apără şi spune că CNADNR întârzie cu trimiterea documentelor necesare, în timp ce şeful CNADNR dă vina pe casele de avocatură care “pun presiune”, el dând asigurări că nu intenţionează să modifice criteriile referitoare la experienţa în domeniul PPP pe care consultantul trebuie să o aibă pentru a fi desemnat câştigător.

Cerinţa CNADNR pentru consultant: un autoturism nou de 25.000- 30.000 euro şi buget de 40.000 de euro pentru instruirea personalului CNADNR

“Fără a aduce atingere celor prevăzute în contractul de servicii, Consultantul va pune la dispoziţia Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP), din cadrul CNADNR, dedicată exclusiv implementării acestui Proiect pe întreaga durată a contractului de servicii, un autoturism nou cu o valoare între 25.000 euro şi 30.000 euro”, se arată în modificările aduse de CNADNR la caietul de sarcini pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Comarnic-Braşov.

Sursa: CNADNR//Modificarea nr 2 la documentaţia de atribuire

Documentul precizează că autoturismul va fi pus la dispoziţia UIP în termen de 60 de zile de la semnarea contractului de servicii, iar costurile legate de întreţinere, asigurări, combustibil, servicii, pentru autoturismul respectiv vor fi suportate de consultant.

În plus, “Consultantul va asigura instruire la locul de muncă omologilor de la Beneficiar (CNADNR n.r.) precum şi sesiuni de instruire oficială în ţară/străinătate, în special în domeniile privind contractele de concesiune/PPP şi gestionarea proiectelor şi a contractelor. Programul de instruire va fi propus Beneficiarului la o dată ulterioară, în cursul desfăsurării activităţilor Consultantului şi va fi discutat integral cu Beneficiarul în acel moment. În acest scop, Consultantul va asigura un buget propriu pentru instruire cuprins între minim 30 000 Euro si maxim 40 000 euro fără TVA”, menţionează modificarea adusă caietului de sarcini.

Sursa: CNADNR//Modificarea nr 2 la documentaţia de atribuire

Directorul general al CNADNR: “Este o greşeală. Va fi eliminată mâine”

Întrebat de gândul dacă o asemenea cerinţă este una uzuală în astfel de proceduri de licitaţii, Ovidiu Constantinescu, PR Manager la casa de avocatură Boştină şi Asociaţii, a evitat un răspuns direct, declarând că „am depus o nouă contestaţie la CNSC pentru că în caietul de sarcini sunt chestiuni care nu au legătură directă cu proiectul propus”.

„Este o greşeală. Va fi eliminată mâine”, a declarat pentru gândul directorul general al CNADNR, Mircea Pop, întrebat de ce a fost introdusă în caietul de licitaţii condiţia privind punerea la dispoziţia CNADNR a unui autoturism nou şi a unui buget pentru instruirea personalului companiei.

Epopeea construcţiei autostrăzii Comarnic-Braşov

Autostrada Comarnic-Braşov, denumită şi Autostrada Zăpezii, ar fi fost primul mare proiect care ar fi fost construit prin PPP. Epopeea construcţiei tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov a început în urmă cu opt ani, pe vremea Guvernului Adrian Năstase. 

- În 2004 pentru tronsonul Comarnic-Predeal fusese selectată compania franceză Vinci, iar pentru segmentul Predeal-Braşov fusese ales Ashtrom-Roichman, Israel. La acea vreme Comisia Europeană a transmis autorităţilor un punct de vedere în care se arăta că legislaţia privind parteneriatul public-privat (PPP) nu este suficient de clară şi că trebuie refăcută. Astfel că Guvernul de atunci nu a mai semnat contractele de construcţie cu constructorii selectaţi.

- O a doua tentativă de construcţie a tronsonului Comarnic-Braşov a avut loc în 2010. Ministerul Transporturilor selectase asocierea Vinci (Franţa)-Aktor (Grecia) pentru concesiunea segmentului Comarnic-Braşov. Grupul elen Ellaktor, din care face parte compania Aktor, a anunţat atunci că a anulat contractul de construcţie a autostrăzii pentru că statul român nu ar fi acceptat anumite clauze, situaţie care a făcut imposibilă asigurarea finanţării.

Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara în 2010 pentru gândul că, pentru că nu au reuşit să facă rost de bani, constructorii străini au încercat să prelungească termene şi să modifice substanţial obligaţiile de plată.

"N-au insistat să prelungească termene, au venit şi au zis cu voce mică să mai lungim, că n-au de unde să facă rost de bani. Eu le-am spus: dom`ne, ce vreţi voi nu-i posibil, că vine DNA şi facem puşcărie. I-am spus unuia de acolo în franceză celebra expresie «PMP», adică Police - Menottes - Prison (poliţie - cătuşe - puşcărie - n. red.)", a declarat la acea vreme pentru ministrul Radu Berceanu.

- În luna martie a acestui an, proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov a fost inclus de Guvernul Boc pe lista proiectelor prioritare în regim PPP, alături de alte proiecte de autostradă: Sibiu-Piteşti (116 km), autostrada Ploieşti-Buzău-Focşani (133 km), centura de sud a Capitalei şi centura de nord a Capitalei, ambele în regim de autostradă, şi autostrada Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni (307 km).

 

În 2011, în cadrul emisiunii "România, te iubesc", difuzată la ProTv, se arăta care ar fi fost unul dintre motivele pentru care s-a blocat construcţia autostrăzii Comarnic - Braşov.

- În luna mai 2012, CNADNR anunţă lansarea unei licitaţii pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braşov. De atunci, procedura a fost blocată din cauza contestaţiilor depuse de casele de avocaţi care reclamă criteriile "nelegale" de atribuire prevăzute în caietul de sarcini.

Nemulţumirile caselor de avocaţi

- Boştină şi Asociaţii au solicitat, încă din primăvara acestui an, Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) să oblige CNADNR să modifice în documentaţia de atribuire a contractului pentru alegerea consultantului anumite condiţii pe care trebuie să le îndeplinească ofertantul.

Astfel, ofertantul trebuie să facă dovada că a prestat în ultimii 5 ani cel puţin un contract de servicii de consultanţă al cărui obiect trebuie să conţină şi atribuirea unui contract de concesiune/Parteneriat Public Privat (inclusiv închiderea financiară aferentă) pentru construcţie nouă şi /sau reabilitare de autostradă, iar valoarea serviciilor prestate, aferente atribuirii (inclusiv inchiderea financiară aferentă) acestui contract de concesiune /PPP să fie de minim 10.000.000 lei fara TVA", se arată în cerinţele stabilite de CNADNR.

- Solicitarea prezentării unui contract de consultanţă având ca obiect atribuirea unui contract de concesiune/PPP pentru construcţia nouă şi/sau reabilitarea de autostradă este considerată discriminatorie de Dragomir şi Asociaţii. Avocaţii au motivat prin faptul că în România încă nu s-a derulat practic nici un contract PPP pentru autostrăzi.

"Se observă că Autoritatea Contractantă (CNADNR n.r.) a solicitat că team leaderul propus să aibă studii de PPP Specialist. În opinia noastră această cerinţă este restrictivă şi nu poate fi îndeplinită cu uşurinţă de către majoritatea operatorilor economici", se arată în contestaţia depusă de Dragomir şi Asociaţii. Casa de avocatură cerea CNSC să oblige CNADNR să elimine prevederile nelegale din documentaţia de atribuire şi prelungirea perioadei de depunere a ofertelor.

În luna mai şi Raţiu & Raţiu - societatea civilă de avocaţi a depus o contestaţie la CNSC care vizează în principal aceleaşi aspecte sesizate şi de celelalte două case de avocatură.

CNSC acuză CNADNR că întârzie cu actele, CNADNR dă vina pe casele de avocatură care “pun presiune”

CNADNR a amânat de patru ori în acest an termenul până la care pot fi depuse ofertele în cadrul licitaţiei pentru reactualizarea studiului de fezabilitate pentru Comarnic-Braşov.

Termenul iniţial era 26 iunie, fiind amânat pentru 28 august, apoi pentru 5 septembrie, iar ulterior pentru luna octombrie.

Amânările au survenit în urma contestanţiilor depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) de către trei case de avocatură: Dragomir şi Asociaţii - societate civilă de avocaţi, Boştină şi Asociaţii SPRL şi respectiv Raţiu & Raţiu - societate civilă de avocaţi.

Acestea au acuzat criteriile prevăzute de CNADNR în documentaţia de atribuire ca fiind "restrictive şi disproporţionate" raportat la scopurile urmărite, solicitând Companiei de autostrăzi eliminarea "prevederilor nelegale" din documentaţia de atribuire.

Cea mai recentă contestaţie a fost depusă la CNSC de Boştină şi Asociaţii. „Pe 17 septembrie casa de avocatură (Boştină şi Asociaţii) a depus la CNSC o contestaţie. Pe 18 septembrie, CNSC a trimis la autoritatea contractantă – CNADNR – o adresă prin care solicita să îi fie trimis dosarul achiziţiei publice. De pe 18 septembrie şi până în prezent autoritatea contractantă nu a trimis CNSC datele solicitate",  ne-au declarat surse din CNSC.

Pe de altă parte, Mircea Pop, directorul general al CNADNR, se arată încrezător că CNSC va da câştig de cauză Companiei de Autostrăzi în ce priveşte contestaţiile depuse de casele de avocatură. „Aşteptăm decizia CNSC care ne va fi favorabilă. Am mai câştigat odată la CNSC, pe acelaşi subiect. Casele de avocatură pun presiune şi vor ca noi să modificăm condiţiile de atribuire. Vor ca noi să nu cerem ca firma de consultanţă (care va reactualiza studiul de fezabilitate la Comarnic- Brasov n.n.) să aibă experienţă în domeniul parteneriatului public-privat, vor ca firma de consultanţă să fie doar consultant financiar. Noi nu vom modifica aceste condiţii”, a declarat pentru gândul Mircea Pop.

Citește și: