Publicat

2

octombrie

2014

17:47

5296

vizualizări

Autostrada lui Dragnea, retrogradată la grad de drum expres. Primar: "E foarte bine dacă are patru benzi. Era şi mai bine dacă era autostradă"

Mult aşteptata şi lăudata autostradă Bucureşti-Alexandria-Craiova nu se va mai construi. Locul său va fi luat de un drum expres, unul dintre primele din România. Retrogradarea autostrăzii vine odată cu prezentarea Master Planului General de Transport al României, document care stă la baza planificării investiţiilor în acest sector până în 2030.

Autostrada lui Dragnea, retrogradată la grad de drum expres. Primar: "E foarte bine dacă are patru benzi. Era şi mai bine dacă era autostradă"

Mult aşteptata şi lăudata autostradă Bucureşti-Alexandria-Craiova nu se va mai construi. Locul său va fi luat de un drum expres, unul dintre primele din România. Retrogradarea autostrăzii vine odată cu prezentarea Master Planului General de Transport al României, document care stă la baza planificării investiţiilor în acest sector până în 2030.

Autostrada Bucureşti-Alexandria-Craiova, supranumită Autostrada lui Dragnea, nu va mai fi construită. Aceasta a fost retrogradată în Master Planul General de Transport al ministrului Ioan Rus la grad de drum expres, un nou tip de şosele care vor împânzi până în 2030 România.

Autostrada lui Dragnea apare pe hărţile cuprinse în Master Plan cu numele de "Danubis Express" şi are, momentan pe hârtie, o lungime de 195 de kilometri. Costul estimat al construcţiei drumului expres este de 952 de milioane de euro, fără TVA, din totalul de mai bine de 18,7 miliarde de euro, cât se vor cheltui până în 2030 pe sectorul rutier de profil.

"Danubis Express" nu se va opri însă la Craiova, potrivit unei hărţi cuprinse în Master Planul de la Transporturi. Drumul ar continua apoi cu segmentul Lugoj-Craiova, cu o lungime de 246 de kilometri. Costul estimat al acestuia ar urma să îl depăşească pe cel al tronsonului Bucureşti-Alexandria-Craiova şi ar urma să ajungă la 1,8 miliarde de euro, fără TVA.

CLICK pentru a mări

Sursă: Master Planul General de Transport al României

Din cei 1.800 de kilometri de autostradă promişi de Dan Şova, până în 2030, aproximativ 1.300 de kilometri se "transformă" în drumuri expres, costul de realizare al unui kilometru de drum expres fiind, potrivit autorităţilor, cu aproximativ cu 30% mai mic decât al unui kilometru de autostradă.

În prezent, în România nu există niciun kilometru de drum expres în reţeaua de transport ce cuprinde în total aproape 85.000 de kilometri de şosele. Peste mai bine de un deceniu vom avea însă 17 drumuri expres cu o lungime totală de 2.403 kilometri, potrivit Master Planului General de Transport.

Confuzie în Teleorman. Care e diferenţa dintre autostrada promisă şi drumul expres

Trecerea de la denumirea de autostradă la cea de drum expres ar putea crea unele confuzii la nivelul edililor locali. Unul dintre cei care nu au auzit până acum de noile drumuri expres şi de retrogradarea Autostrăzii lui Dragnea la acest grad este primarul din localitatea Răsmireşti din judeţul Teleorman, prin apropierea căreia urma să treacă mult lăudata autostradă.

Contactat de gândul, primarul ne-a mărturisit că nu ştie ce sunt drumurile expres şi ne-a cerut mai multe detalii. I-am explicat că acestea sunt, de fapt, şosele cu patru benzi pe care sensul de mers poate fi alternat, în principiu, în funcţie de traficul auto, fără spaţii de demarcare pe mijloc şi fără benzi de urgenţă. Diferenţa faţă de o autostradă este, în fapt, aceea că aceasta din urmă trebuie să aibă cel puţin două benzi pe sens, dar şi benzi de urgenţă şi spaţii de demarcare.

Sursă: Master Planul General de Transport al României

Mai lămurit, primarul Briceag Stan (PDL) ne răspunde. "E foarte bine dacă are patru benzi. Era şi mai bine dacă era autostradă. Probabil că drumul acesta o să aibă mai multe ieşiri, probabil ne va fi şi nouă mai uşor să intrăm", a declarat el pentru gândul.

Edilul din Răsmireşti ne-a mai spus şi că în zonă localnicii se bazează mult pe agricultură, dar şi că drumurile bune sunt dorite de toţi românii. "Cine nu are nevoie din ţară să meargă pe drumuri bune? Şi când plecaţi în concediu vă rugaţi să aveţi parte de drumuri bune", a adăugat Briceag Stan.

Autostrada Bucureşti-Alexandria-Craiova, contestată şi blocată la stadiul de SF

Mai multe firme care au vrut să participe la licitaţia în urma căreia se stabilea câştigătorul care trebuia să realizeze studiul de fezabilitate (SF) pentru tronsonul Bucureşti-Alexandria au contestat-o.

Pe lângă elaborarea SF-ului, contractul includea şi pregătirea documentaţiei pentru transmiterea aplicaţiei de finanţare din fonduri stucturale pentru proiectul autostrăzii, precum şi pregătirea documentaţiei de atribuire pentru contractele de lucrări aferente proiectului autostrăzii.

Una dintre firmele de proiectare care a depus o notificare care se întindea pe 23 de pagini menţiona, printre altele, că CNADNR impune executarea unui proiect complex „într-un termen exagerat de scurt” şi că „încalcă flagrant dreptul prestatorului de a încasa preţul contractului, în cuantumul ofertat”.

Aceeaşi firmă mai susţinea că autoritatea contractantă, adică CNADNR, încălca dreptul prestatorului de a primi dobânzi penalizatoare, potrivit legii, precum şi despăgubiri pentru pierderile sau prejudiciile suferite. Termenul de patru luni în care compania de autostrăzi voia ca SF-ul să îi fie predat este considerat, la rândul lui, prea scurt.

Sursă: Master Planul General de Transport al României

Sursă: Master Planul General de Transport al României

O altă firmă considera că în documentaţia aferentă procedurii de licitaţie pentru elaborarea SF-ului pentru Bucureşti-Alexandria apăreau „prevederi abuzive şi nerealiste”, în  timp ce un alt proiectant solicita „constatarea caracterului restrictiv şi disproporţionat al unor cerinţe din cadrul fişei de date”, cerând refacerea fişei de date şi a caietului de sarcini, precum şi reluarea procedurii de achiziţie publică.

De atunci, se adună amânări după amânări în cazul Autostrăzii lui Dragnea. Cea mai recentă a apărut spre finalul lunii septembrie când Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a anunţat că firmele interesate de realizarea studiului de fezabilitate al autostrăzii Bucureşti-Alexandria vor putea depune ofertele până pe 6 octombrie, cu patru luni mai târziu faţă de termenul fixat iniţial. Motivul invocat de CNADNR ţine de “numeroasele clarificări” cu privire la documentele necesare în cadrul licitaţiei.

Cum lăuda Dan Şova Autostrada lui Dragnea

Epopeea autostrăzii Bucureşti-Alexandria-Craiova a început pe vremea ministrului Transporturilor Dan Şova. Acesta îi lăuda utilitatea, iar la începutul lunii aprilie o anunţa ca fiind cea ai rentabilă dintre toate autostrăzile ce ar fi urmat să fie construite în România următorilor ani.

"Noi lucrăm la Master Planul General de Transport. Se fac calcule pentru toate autostrăzile pe raportul cost/beneficiu. Bucureşti-Alexandria se află pe raportul cost/beneficiu în faţa tuturor", declara la acea dată Şova convins că numărul maşinilor care circulă pe această rută este mare. "Trec foarte multe autovehicule pe acolo", adăuga el.

Aflarea veştilor cu privire la planul de construcţie al noii autostrăzi i-a bucurat pe unii dintre edilii localităţilor de pe traseul acesteia, chiar dacă în zonă nu există o activitate economică bogată. Viceprimarul comunei Buzescu din judeţul Teleorman, Durlea Nicolae era unul dintre acesta. „La noi în comună nu avem nici o activitate economică. Doar 3 societăţi agricole şi 20 de magazine. În rest nimic, nimic”, ne explica viceprimarul care adăuga că de noua infrastructură se va bucura şi populaţia de etnie romă din comună.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS | Tragedie fără margini: "Acolo, la pescuit, avea să-şi găsească sfârşitul!"

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info