Băncile se luptă cu rău-platnicii

Angajaţii băncilor se reprofilează pe consiliere despre cum să îţi plăteşti creditele Foto: Ziarul Financiar

Ele oferă acum prelungirea scadenţei creditului, deci micşorarea ratei lunare, fără niciun cost suplimentar

Deşi dobânzile la depozitele în lei sunt bune, de trei ori mai mari decât inflaţia estimată pentru anul acesta, românii preferă să economisească în euro, pentru a nu pierde bani din deprecierea leului

Până acum prioritatea zero a băncilor a fost să dea credite. Cât mai mari şi cât mai multe. Au făcut asta timp de patru-cinci ani, perioadă în care suma totală a creditelor luate de români a crescut anual cu peste 50%.

Neîncrederea generalizată din sistemul bancar internaţional, scăderea ratingului de ţară şi rapoartele din ce în ce mai pesimiste din ultimele luni au forţat însă bancherii români să-şi schimbe strategia. Banii fiind din ce în ce mai scumpi, băncile, deşi la nivel oficial neagă acest lucru, ezită să mai dea credite. Un exemplu elocvent este cel al Volksbank, una dintre băncile importante din România, care nu a acordat în primele două luni ale acestui an niciun credit ipotecar. Primii care s-au plâns de situaţie au fost firmele mici şi mijlocii, care depind de credite pentru a-şi extinde sau salva, după caz, afacerea.

Marele pericol pe care îl au băncile în faţă vine însă din partea creditelor deja acordate. Deprecierea leului cu peste 7% faţă de euro numai anul acesta, mărirea marjei de risc a băncilor la toate creditele în valută precum şi stagnarea sau chiar scăderea salariilor ar putea declanşa, într-un scenariu pesimist, explozia numărului de persoane care nu îşi pot plăti, din diferite motive, creditele. Băncile au fost nevoite din acest motiv să dezvolte o serie întreagă de strategii pentru a limita acest fenomen posibil.

Cele mai folosite măsuri sunt prelungirea scadenţei creditului fără niciun cost suplimentar, ceea ce duce evident la scăderea ratei lunare, renunţarea la comisioanele de rambursare anticipată, care variază în medie între 1% şi 4% şi chiar organizarea de tombole prin care cei care îşi plătesc datoriile la bancă la timp pot câştiga diverse premii.

Concomitent cu reducerea creditării băncile au început să mizeze din ce în ce mai mult pe atragerea banilor dinspre populaţie, prin oferte din ce în ce mai tentante la dobânzile acordate depozitelor. Dacă media estimativă este de circa 14%, dobânda pe care băncile o acordă la depozite poate urca sau chiar depăşi pragul de 20% în cazul în care suma depusă este mare şi clientul este un bun negociator.

Ţinând cont că estimarea de inflaţie pentru anul în curs este de 5% şi că de la începutul acestui an dobânzile nu mai sunt impozitate, băncile reprezintă acum o soluţie reală pentru a înmulţi banii.

Băncile au însă un inamic puternic în lupta pentru leii populaţiei: deprecierea monedei naţionale. Deşi sunt mult mai mici decât cele acordate la lei, dobânzile la depozitele în euro, care variază în medie între 3% şi 5%, par mult mai atractive pentru cei care stau cu ochii pe evoluţia cursului şi câştigă de fiecare dată când leul mai pierde teren faţă de euro.

Această tendinţă reiese chiar din cele mai recente date ale BNR privind creditarea în România. În ianuarie depozitele în lei au crescut cu 4% faţă de decembrie, în timp ce depozitele în valută au urcat cu peste 9% în acelaşi interval de timp. În cazul de faţă, principiul pare a fi nu de a câştiga neapărat cât mai mult, ci de a pierde cât mai puţin.

Dobânzile la depozitele în valută practic nu fac altceva decât să acopere inflaţia. În acelaşi timp însă, ele conferă o protecţie bună la riscul valutar. Dobânzile mari la depozite implică şi un risc ascuns.

Faptul că băncile plătesc mult pentru a atrage lei influenţează şi politica lor privind dobânzile practicate la credite. Prioritatea băncilor este acum să limiteze creşterea rău-platnicilor şi atragerea de bani prin depozite. (V.R.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine