Băsescu: am luat bani de la FMI ca să protejăm leul. Economiştii: am cumpărat doar timp, iar acel timp expiră
Oficial, timpul expiră în 2011, când încetează acordul cu FMI. Instabilitatea politică ar putea scurta această perioadă însă, dacă cerinţele Fondului nu vor fi respectate.
Acordul cu FMI a permis Băncii Naţionale a României (BNR) să apere cursul de panica investitorilor în mijlocul celei mai mari crize globale din ultimii 70 de ani. Din cele 13 miliarde de euro care ar putea ajunge, în total, în rezervele băncii centrale, circa 4,5 miliarde de euro au fost deja folosite pentru a preveni prăbuşirea monedei naţionale, conform unui raport recent al ING.
Întrebarea care se pune acum este cât timp vor mai ajunge banii de la Fond dacă România nu îşi reporneşte economia după "reţeta" FMI.
Unii economişti vorbesc despre unul sau doi ani, alţii despre mai mulţi. Conform calculelor din primăvară ale Guvernului şi ale FMI, banii ar trebui să ajungă cel puţin până în 2011, când expiră acordul cu Fondul.
Toţi economiştii sunt însă de acord că România a cumpărat de la FMI doar timpul necesar reformei economice, care, dacă nu este făcută, va avea un efect devastator asupra leului, care nu va putea fi oprit de BNR, indiferent de cât de mari ar fi rezervele valutare. În final factura va fi plătită tot de populaţie, adică atât dobânzile mari la creditele pentru pensii şi salarii cât şi posibila depreciere masivă şi necontrolabilă a leului dacă acordul cu FMI cade.
S-a evitat un curs de 5 lei/euro
România a împrumutat de la FMI aproape 13 miliarde de euro pentru ca Banca Naţională a României (BNR) să poată proteja leul de o depreciere estimată până la 5 lei/euro la începutul acestui an, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu, prezent la Forumul Economic Român. Preşedintele a precizat că obiectivul este menţinerea cursului între 4 şi 5 lei pentru un euro, nici mai mic dar nici mai mare pentru a nu bloca exporturile cu un leu puternic pe de o parte, dar nici pentru a scădea putere de cumpărare a românilor printr-o monedă naţională prea slabă.
Pasa proastă prin care trece leul a fost explicată de preşedinte prin aprecierea monedei unice europene. "În ultimele zile leul nu se simte foarte bine din cauza întăririi puternice a monedei europene", a declarat el.
România a cumpărat liniştea investitorilor
"Asta a fost marea realizare: am cumpărat timp pentru a implementa reformele de care este atât de multă nevoie. Până acum însă nu s-a făcut nimic. Costul acestui împrumut va fi mult mai mare dacă România întârzie reformele, în special pe cele fiscale. Dacă nu folosim bine acest timp cumpărat drumul spre revenirea economică va fi mult mai anevoios", a declarat pentru Gândul Laurian Lungu, managing partner în cadrul Macroanalitica.
Una dintre cele mai importante măsuri pentru a redresa economia este reducerea cheltuielilor statului, în special a celor cu salariile bugetarilor, care reprezintă în momentul de faţă peste 30% din totalul veniturilor statului. "Aceste cheltuieli sunt excesiv de mari. Trebuie să ne uităm în jur. Ungaria, de exemplu, a redus deficitul bugetar cu aproape 4% din PIB, în mare parte prin reducerea cheltuielilor cu salariile şi asistenţa socială. Deci se poate", spune Lungu.
"Timpul va expira"
Momentan România acoperă cheltuielile mari ale statului, mari în comparaţie cu veniturile, împrumutându-se de la bănci. Statul nu se poate împrumuta însă la nesfârşit. La finele lunii iulie datoria publică a statului era de 28% din PIB, aproape jumătate din pragul maximal de 60% impus de statutul de membru al UE. "Timpul va expira. Ceva timp va mai dura politica de împrumut a statului, dar, la un moment dat, costurile cu dobânzile şi imposibilitatea de a mai lua credite va opri această politică. Probabil un an-doi va mai dura. După aceea însă….uitaţi-vă în jur, la statele baltice, la Ucraina, la Ungaria, la monedele lor naţionale", ne-a declarat Matei Păun, managing partner în cadrul BAC Investment. El a precizat că FMI a venit în România cu criterii relaxate privind acordul şi că, personal, îi este frică de faptul că se va profita de această relaxare a Fondului pentru a amâna cât mai mult reformele economice, în special pe cea fiscală.
Scandalurile politice au săpat leul
Anunţul de săptămâna trecută privind ruperea coaliţiei de
guvernământ a stârnit neliniştea în rândul investitorilor, care au
început să deprecieze moneda naţională. De la un curs de 4,18
lei/euro atins cu doar câteva zile în urmă, cea mai bună cotaţie
din ultimele şase luni, scandalul politic a adus leului o
depreciere de aproape 2% în numai câteva ore, cotaţia ajungând şi
până la 4,29 lei/euro vinerea trecută, în ciuda intervenţiilor
BNR.
Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
















3 Comentarii [+] Adauga un comentariu
mult iubitii nostri conducatori incompetenti.
Banii de la FMI urmareau sa tina efectele crizei in frau pana trecea campania electorala. Un fel de " dupa mine potopul". Si chiar asa va fi. Noi, tampitii, vom plati acel imprumut enorm. Noi si copii copiilor nostri. Efectele crizei le vom simti abia de la anul. O sa fie rau de tot. De ce ? Pentru ca ne conduce cine ne conduce. Nici PSD n-a avut interesul sa rezolve criza. S-au complacut 9 luni intr-o guvernare mincinoasa. Doar pentru bani. Bani si interese meschine, de grup. Interesele unor interlopi.
Comentariul ING referitor la cheltuirea sumei e 4.5 miliarde de euro este rautacios si voit tendentios. BNR a schimbat 4.5 miliarde de euro in RON [nu stiti insa cat a cumparat - dar sa zicem ca astea sunt iesirile nete], Cheltuiala, strict contabiliceste, este doar diferenta de curs dintre momentul vanzarii valutei si momentul actual. Sau, daca vreti, calculati cat a cheltuit in momentul in care BNR "marcheaza pierderea". S-ar putea sa marcheze castigul, daca anumite previziuni, care vad EURRON la 4.1 in 2010 se implinesc.
Asta nu inseamna ca nu suntem intr-o situatie de * si ca trebuie sa facem ceva, dar voi, jurnalistilor, trebuie doar sa interpretati corect datele din piata si sa comentati in consecinta.