BEI: România e în ultima fază a crizei, dar statul are „dificultăţi uriaşe”

8,3%, rata şomajului la nivelul lunii februarie

Economiştii locali spun însă că şi anul acesta vom plăti în contul crizei, inclusiv bugetarii, care anul trecut nu prea au "contribuit"

România se află în ultima etapă a crizei, caracterizată printr-o uşoară revenire a economiei, însă pe fondul problemelor bugetare ale statului, susţin oficialii BEI. Economiştii locali spun însă că românii vor plăti tribut crizei şi anul acesta, inclusiv bugetarii, care anul trecut au fost protejaţi de guvern.

"Prima dată într-o criză există problemele sectorului financiar, care nu au fost cauzate de România. Apoi urmează efectul de contagiune al economiei reale, iar ulterior se atinge punctul de minim. Minimul a fost atins în România, iar acum urmează o revenire uşoară, care este însă însoţită de dificultăţi uriaşe legate de bugetul public", a declarat Mathias Kollatz-Ahnen, vicepreşedintele Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), cu ocazia unei conferinţe de presă. La capitolul soluţii, Kollatz-Ahnen a indicat ca prioritate zero absorbţia fondurilor europene, pe care le-a numit "pachet anticriză natural".

Din România însă, evoluţia crizei se vede diferit. "Astea sunt etapele crizei dar nu ştiu cât de semnificative sunt ele pentru noi. Mă tem că în cazul României ultima etapă este scăderea consumului populaţiei, care a fost evitată, parţial, anul trecut, prin măsurile guvernului, mai ales în ceea ce priveşte personalul bugetar", a declarat pentru Gândul Ilie Şerbănescu, analist economic. El a precizat că, dacă anul trecut a plătit doar mediul privat, anul acesta vor plăti toţi, şi privaţii, şi bugetarii.

La nivel oficial, 2010 este anul revenirii economiei locale pe plus, bugetul pe anul acesta fiind fundamentat pe o creştere economică de 1,3% din PIB, faţă de recesiunea severă de 7,1% din PIB din 2009. Conform unui scenariu de risc luat în considerare de guvern însă, oficialii guvernamentali recunosc că există posibilitatea ca anul acesta creşterea să fie doar puţin peste 0% din PIB.

Şomajul nu dă semne de ieşire din criză

Respectarea acordului cu FMI şi primele semnale economice de la începutul acestui an par să indice însă că e prea devreme să fim optimişti. În februarie şomajul a urcat până la 8,3%, adică la un total de peste 760.000 de persoane fără un loc de muncă, dintre care peste 310.000 sunt femei. Reducerea bugetului total de salarii ca pondere în economie, conform acordului, va însemna anul acesta fie disponibilizări sau scăderi de salarii, fie ambele variante. În februarie 2009 şomajul a fost de doar 5,3%. Patronatele au anunţat încă de la începutul acestui an că disponibilizările ar putea continua dacă guvernul nu va lua măsuri concrete pentru a le ajuta.

În ceea ce priveşte cursul, părerile sunt împărţite. Cursul leului faţă de moneda europeană a scăzut joi până la cel mai mic nivel din ianuarie 2009, respectiv de 4,0801 lei/euro. În timp ce un leu puternic înseamnă facturi mai mici la bunurile şi serviciile ale căror preţuri sunt corelate de cursul faţă de euro, el poate, în acelaşi timp, să afecteze vizibil afacerile exportatorilor români, care vor primi mai puţini lei pentru produsele sau serviciile pe care ei încasează euro. De altfel, chiar şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că se teme de o eventuală apreciere prea puternică a leului.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine