6 comentarii 19 afișări

BERD vede pentru România o creştere economică de 1,3% în 2010 şi de 2,3% în 2011

Postat la: 22.01.2010 18:39 Ultima actualizare: 22.01.2010 18:40

Economistul-şef al BERD, Erik Berglof

Economia românească va creşte în acest an cu 1,3%, iar în 2011 cu 2,3%, potrivit ultimei estimări a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), mai optimistă decât previziunile iniţiale care au stat la baza construcţiei bugetare.

Bugetul de stat pe anul în curs a fost construit plecând de la premisa unei creşteri economice de 0,5%, însă apoi s-a convenit cu FMI că procentul va fi de 1,3 %. Pentru 2009, BERD arată că economia României a scăzut cu 7%, comparativ cu declinul de 8% previzionat în luna octombrie a anului trecut. Totodată, instituţia financiară europeană estimează că România a înregistrat în trimestrul patru al anului trecut o scădere a PIB de 6,1% şi că economia va urca în ultimele trimestre din 2010 şi 2011 cu câte 2,8%.

Totuşi, analiştii BERD atrag atenţia şi asupra unor factori de potenţare a creşterii. "Revenirea în România şi Bulgaria va fi probabil încetinită de înăsprirea fiscală", se arată într-un comunicat al băncii.

La nivelul regiunii, care înglobează 30 de state din centrul Europei şi până în Asia Centrală, inclusiv Turcia, BERD estimează o creştere medie de 3,3% în 2010, în creştere faţă de nivelul de 2,5% anticipat în octombrie anul trecut. Pentru 2011, BERD estimează o creştere economică regională de 3,8%.

"Revenirea economiei din regiune rămâne fragilă, dar înregistrează variaţii mari între state. Revenirea globală va susţine creşterea regională, dar factorii locali vor avea o influenţă negativă", a declarat economistul-şef al BERD, Erik Berglof.

Pentru Europa de Sud-Est, banca estimează că economia a scăzut cu 5,4% în 2009, dar a dublat previziunea de creştere a PIB pentru 2010, la 1,2%, şi anticipează pentru anul viitor un avans de 2,6%. Europa de Sud-Est cuprinde Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Macedonia, Muntenegru, România şi Serbia.

Nemţii de la ZEW ne cred cei mai buni din regiune

Şi alţi analişti economici străini văd cu ochi buni economia românească. Tot ieri, un studiu al institutului german ZEW a arătat că percepţia experţilor financiari privind evoluţia economiei României în următoarele şase luni a avut în ianuarie cea mai spectaculoasă îmbunătăţire din Europa Centrală şi de Est (ECE).

Indicele ZEW care urmăreşte aşteptările analiştilor a consemnat, în cazul României, o creştere de 25,7 de puncte, ajungând la 64,4 puncte. România a ajuns astfel pe poziţia a treia în Europa Centrală şi de Est în funcţie de estimărilor specialiştilor pentru următoarele şase luni.

Şi percepţia situaţiei actuale a economiei româneşti a înregistrat o îmbunătăţire consistentă, de 17,4 puncte, la -58,6 puncte, potrivit studiului realizat de ZEW în colaborare cu grupul financiar austriac Erste. De asemenea, 60,5% dintre experţii consultaţi se aşteaptă la reducerea dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României în următoarele şase luni. În prima şedinţă de politică monetară din 2010, banca centrală a redus dobânda cu 0,5 puncte procentuale, de la 8% la 7,5%.

Institutul ZEW a analizat mai multe state din Europa Centrală şi de Est, respectiv Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia. (A.B.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Tag-uri:
economie
,românia berd
,economie berd
,creştere economică
,criza economică
[+] Adauga un comentariu
Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

6 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Milioane de euro puse la saltea?! 22.01.2010 21:35

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£ară
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colectează anual din enervanta taxă auto, instituită în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut până acum atâtea versiuni că nimeni nu le mai Å£ine minte numărul? Răspunsul oficial, dat de cei puÅŸi să gestioneze tonele de euro, arată că s-au făcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajări de parcuri, administrări de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010


Mai puţin de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centură de siguranţă pentru economie...

Ce background vă mai putem oferi despre taxa auto, rebotezată în prezent taxă de primă înmatriculare? Am spus "taxă"? Este din multe puncte de vedere o amendă născocită de cei care ne conduc. În primăvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi Gospodăririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui Călin Popescu Tăriceanu au observat că în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau să-ÅŸi cumpere o maÅŸină. În criză de bani, s-au gândit să exploateze acest aspect ÅŸi să-l transforme într-o sursă foarte suculentă de venituri la bugetul de stat. Mai are rost să enumerăm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost să vă amintim de câte ori au venit cu câte o nouă variantă de taxă ÅŸi cum de fiecare dată argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie să vă amintim cum, după ce au fost daÅ£i afară de la guvernare de Tăriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, după revenirea la ciolan, o dată cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei până atunci mult-hulite? Mai are rost să vă spunem că, la fiecare nouă versiune a taxei, Comisia Europeană ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumăratele ei forme de până acum, nu a fost niciodată o taxă de mediu. De fiecare dată, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate mică, număr redus de cai putere, preÅ£ până în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au făcut niciodată obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv că în Å£ara noastră nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul că, până în 2008, banii din această taxă au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioară - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. Să vedem însă ce s-a făcut cu banii după ce s-a decis, de ochii lumii, că destinaÅ£ia lor trebuie să fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ionează o extraordinară vacă de muls ÅŸi o sursă inepuizabilă de făcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colectează pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnă peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu există încă estimări oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. Să începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se află încă în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologică Ecojunior, desfăşurat la Colegiul NaÅ£ional Roman Vodă din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfăşurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de către AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul Măgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin Ardeleană cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizării populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermăneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejării mediului, realizată de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfăşurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adică în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

Instituţiile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totală a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a făcut cu restul banilor, până la 400 milioane de euro? Oficial, ei există în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptă proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu există depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptă de ani buni finanÅ£are ÅŸi cărora nici măcar nu li se răspunde. Fondul de Mediu a fost condus până în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat că atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafată în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bănoase au revenit, fără excepÅ£ie, doar PD-L.

 
#2 666 22.01.2010 23:19

Mai Bula, nu mai repeta ca un papagal aceeasi idioteni\e, ca devii enervant!

 
#3 PMS VICTORIE 23.01.2010 13:05

VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO

 
#4 xx 23.01.2010 18:23

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

 
#5 eu 23.01.2010 20:27

speram la crestere economica dar pe ce ne bazam? inasprirea fiscala nu va aduce crestere...dar sa speram
citesc toniiordache.ro , recomand, un blog pe teme economice de mare actualitate

 
#6 Iain 24.01.2010 01:54

Crestere economica de 1.3% in 2010 relativ la ce bre? Pai la 2009, cand pierderea economica se cifreaza la aproape 9% real raportat la PIB!
Adicate-lea stam cu raul la taifas...si-ncepem sa-nganam, caci romanului cand ii este foame, canta, si cum ii este foame mereu...:
Foaie verde de Dudau...
Si-o sa fie...si mai bine!

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa