Câţi kilometri de autostradă ar putea face Guvernul Ponta cu banii din redevenţele MAJORATE

de Loredana VOICULESCU

Foto Mediafax Foto//Ovidiu Dumitru Matiu

Guvernul intenţionează să majoreze redevenţele pentru toate resursele naturale, iar banii încasaţi să nu mai fie vărsaţi la bugetul de stat, ci într-un fond special. Premierul Victor Ponta vrea ca banii rezultaţi să fie folosiţi pentru construcţia de autostrăzi sau pentru realizarea de proiecte de informatizare.

Ideea creării unui fond special, după modelul Norvegiei, nu este una nouă. Ea a fost avansată în martie 2012 de preşedintele Traian Băsescu, care a mai afirmat, la postul public de televiziune că "redevenţa la Petrom este mizeră ca dimensiune, foarte mică, extrem de incorect negociată”, făcând referire la contractul de privatizare încheiat în 2003 de Guvernul Năstase.

Deocamdată, autorităţile nu ştiu cu cât vor fi crescute redevenţele, un nivel avansat anul trecut de ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, fiind de “20-30%, cel puţin”. Acum, ministrul spune pentru gândul că redevenţele “nu vor fi nici mai mici, nici mai mari” decât cele din alte state UE sau din afara UE. Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gheorghe Duţu, nu exclude “o majorare şi mai mare”de 30%.

Deocamdată, ANRM analizează sistemele de redevenţe practicate de mai multe ţări care au condiţii de explorare/exploatare similare cu cele din România. Raportul va fi gata cel mai târziu în septembrie. Un exemplu urmărit de autorităţi este cel al Israelului, care practică un impozit - ce poate ajunge la 50% - pe profiturile excepţionale din activităţile din domeniul petrolului şi gazelor.

DĂ LIKE PAGINII GÂNDUL EXCLUSIV PENTRU JURNALISM DE CALITATE: REPORTAJE, ANCHETE, ANALIZE ŞI COMENTARII, NUMAI PE GÂNDUL EXCLUSIV

1,5 miliarde de lei la bugetul de stat în 2012 din redevenţe

Anul trecut, companiile care au acorduri cu ANRM de explorare/exploatare a resurselor naturale au plătit la bugetul de stat redevenţe în valoare totală de 1,5 miliarde de lei, potrivit informaţiilor furnizate gândul de şeful ANRM.

Principalul plătitor de redevenţe este OMV Petrom, care nu vede cu ochi buni hotărârea Guvernului de a modifica redevenţele. Mai mult sau mai puţin voalat, şefii Petrom au transmis în mai multe rânduri mesaje autorităţilor prin care punctau că doresc o stabilitate a sistemului fiscal, pentru a continua şi pe viitor investiţiile, amintind că anual au investit un miliard de euro în România.

Între timp, Ungaria, confruntată cu o situaţie economică dificilă, a decis să majoreze mai multe taxe, printre care şi redevenţele.

Pe de altă parte, în noul sistem de redevenţe se va face o departajare a calculului redevenţelor între modul de exploatare a gazelor onshore şi offshore, diferenţiere care în prezent nu există.

Nu toţi banii din redevenţe vor merge în fondul special pe care vrea să îl constituie Guvernul. Noua lege a redevenţelor va da posibilitatea autorităţilor locale să primească o cotă parte din redevenţă, potrivit şefului ANRM.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, susţine că după ce va fi conturat, proiectul va fi supus dezbaterii publice.

Potrivit unei analize a Ziarului Financiar, România percepe în prezent unele dintre cele mai mici redevenţe. În ţările arabe, peste 60% din profitul petroliştilor merge la stat, în timp ce Petrom plăteşte o redevenţa este cuprinsă între 3,5 şi 13,5% din valoarea producţiei pe o perioadă de zece ani de zile.

Câţi km de autostrăzi ar putea fi construiţi cu banii din redevenţe

Mai puţin de 80 de kilometri de autostrăzi ar putea construi România cu banii obţinuţi din redevenţe, dacă autorităţile vor stabili o majorare a acestora, începând din 2014, cu 30%, după cum estima, la finele anului trecut, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Mai exact, ar putea fi construiţi 24 de km de autostrăzi dacă preţul per kilometru ar fi cel încasat de Bechtel pentru fiecare km din Autostrada Transilvania, sau 72 de km de autostrăzi, dacă preţul per kilometru construit ar respecta standardul de cost din 2010, de 6 milioane de euro/km construit, reiese dintr-un calcul gândul.

Premierul Victor Ponta a declarat recent că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.

Ministrul delegat pentru Energie: „Proiectul va fi lansat în dezbatere publică”

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, spune că proiectul Guvernului privind fondul special “se află în dezvoltare”.

„Principalul obiectiv al acestui Fond va fi acela de a asigura finanţarea marilor proiecte de infrastructură. Pentru a avea estimări corecte privind sumele estimate, trebuie să luăm în calcul mai multe variabile – factori economici, sociali, reglementări la nivel european. După o analiză atentă a scenariilor de lucru, analiză care va fi efectuată de un grup de lucru mixt organizat la nivelul Guvernului, proiectul va fi lansat în dezbatere publică”, a declarat pentru gândul ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.

Cu  cât cresc redevenţele

Întrebat dacă îşi menţine estimarea făcută la finalul anului trecut, potrivit căreia este necesar ca redevenţele pentru producţia de petrol şi gaze să crească şi să ajungă la nivelul din Uniunea Europeană, "undeva la 20-30%, cel puţin", Niţă a precizat că “nivelul acestor redevenţe va fi stabilit în urma unei analize realizate la nivel guvernamental”.

Potrivit legislaţiei în vigoare, nivelurile redevenţelor sunt cele fixate în 2004 şi sunt valabile până în decembrie 2014.

Nivelul noilor redevenţe va fi stabilit în urma unei analize realizate la nivel guvernamental.

“Aceste niveluri au fost stabilite prin contractul de privatizare a companiei Petrom. Este necesar să regândim acest sistem în acord cu ceea ce se întâmplă la nivel european şi mondial. În acelaşi timp, trebuie să avem în vedere potenţialul local, astfel încât să putem defini criterii şi termeni care să fie în beneficiul economiei naţionale. Nivelul acestor redevenţe va fi stabilit în urma unei analize realizate la nivel guvernamental”,  a mai adăugat ministrul delegat pentru Energie.

Niţă: “Redevenţele nu vor fi nici mai mici, dar nici mai mari decât în celelalte state membre”

La întrebarea dacă nu există riscul ca, majorând redevenţele, companiile să reducă investiţiile, ministrul delegat pentru Energie ne-a răspuns că “nimeni nu poate cere României să nu îşi valorifice resursele naţionale într-un mod cât mai eficient”.

“Redevenţele nu vor fi nici mai mici, dar nici mai mari decât în celelalte state membre UE sau în alte ţări din lume. După definitivarea unui document de lucru, proiectul va fi în dezbatere publică. În acel moment vom putea discuta aplicat, ţinând cont de: potenţialul României din punct de vedere al resurselor, raportarea la celelalte sisteme de redevenţe din UE şi alte state”, ne-a precizat Niţă.

La rândul său, preşedintele Traian Băsescu declara, în martie 2012, la TVR, că “Petrom trebuie să ştie că, din 2014, redevenţele în România nu vor fi mai mici decât în statele arabe”. Afirmaţia venea în contextul în care şeful statului îşi exprimase nemulţumirea faţă de politica de preţuri a companiei Petrom.

Redevenţe de 1,5 miliarde de lei

România a încasat anul trecut la bugetul de stat 1,5 miliarde de lei din redevenţe, potrivit informaţiilor obţinute de gândul. Presupunând o creştere cu 30% a valorii obţinute din redevenţe, odată cu noul proiect la care lucrează autorităţile, ar însemna că fondul ar ajunge la 1,95 de milioane de euro, echivalentul a 433 milioane de euro.

În prezent, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) lucrează la o analiză a sistemelor de redevenţe practicate în UE şi în afara UE pentru realizarea unui “pachet fiscal” pentru companiile din domeniul minier şi petrolier.

Pachetul fiscal va cuprinde, pe lângă redevenţă, şi alte taxe pe care vor trebui să le plătească firmele ce au în concesiune resursele naturale.

Studiul urmează să fie finalizat în august-septembrie, potrivit preşedintelui ANRM.

“Lucrăm la viitoarele redevenţe. Avem în lucru o amplă analiză comparativă pe zone similare cu cele din România din punct de vedere al condiţiilor de explorare/exploatare. Studiem ce redevenţe şi taxe au în pachetele fiscale alte ţări din Europa şi din afara Europei pentru acest domeniu”, a declarat pentru gândul Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Duţu a explicat că “esenţa nu este redevenţa, ci pachetul fiscal per ansamblu, care cuprinde şi redevenţa”.

“Sunt unele state care au redevenţă zero, dar au şi alte taxe impuse companiilor petroliere. Israelul este un exemplu bun”, a declarat Gheorghe Duţu. El a ţinut să precizeze că un nivel prea mare al redevenţei ar putea descuraja companiile să facă investiţii: “Redevenţa trebuie să aibă contrapondere atractivitatea”.

Potrivit unui studiu Ernest & Young, Israelul practică un impozit pe venit care se aplică în toate industriile, şi un impozit pe profiturile excepţionale pentru activităţile din domeniul petrolului şi gazelor. Impozitul pe profiturile excepţionale este de 0% -50%.

Noile redevenţe, "aplicate probabil din 2014"

Întrebat de când ar urma să fie aplicate noile niveluri ale redevenţelor, şeful ANRM ne-a declarat că "probabil noile redevenţe vor fi aplicate din 2014, dar nu este încă stabilit".

Autorităţile locale vor putea primi o parte din banii din redevenţe

Nu toţi banii din redevenţe vor merge în fondul special pe care vrea să îl constituie Guvernul. Noua lege a redevenţelor va da posibilitatea autorităţilor locale să primească o cotă parte din redevenţă, potrivit şefului ANRM.

“Avem în vedere şi ideea ca o cotă parte din redevenţă să revină autorităţilor locale”, ne-a precizat oficialul ANRM.

Pe de altă parte, noua lege va face şi o departajare a redevenţelor în funcţie de modul de exploatare a gazelor onshore şi respectiv offshore, diferenţiere care în prezent nu există, după cum a arătat preşedintele ANRM.

Duţu ne-a precizat că toate companiile ce exploatează resurse în România plătesc redevenţe. “Sunt mii de companii ce plătesc redevenţe. Grosul vine de la companiile ce exploatează hidrocarburi. Petrom şi Romgaz, cei mai mari plătitori”, a spus şeful ANRM.

Întrebat cu cât ar putea creşte nivelul redevenţelor şi amintindu-i că ministrul Niţă a avansat, anul trecut un nivel de creştere de 20-30%, Gheorghe Duţu a răspuns: “Poate le creştem şi mai mult”.

Modelul Norvegiei

Premierul Ponta a declarat recent că pentru crearea fondului special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat va fi folosit modelul Norvegiei. Ideea fusese exprimată şi de Traian Băsescu, încă din martie anul trecut.

"Vreau să facem, pe modelul Norvegiei, un fond special, în care toate redevenţele pe care le vom încasa pentru noile exploatări, fie că este vorba de off-shore, fie că este vorba de gaz de şist, să fie puse într-un fond - nu în buget de unde plătim diverse cheltuieli ale administraţiei sau salarii sau pensii -, ci le punem într-un fond de dezvoltare şi le folosim numai pentru... o să decidem politic, avem nevoie de autostrăzi, să informatizăm toată ţara", a spus Ponta.

Primul-ministru a declarat recent că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015.

El a reiterat că preţul gazelor în România se va reduce, dacă se va trece la sursele neconvenţionale, şi că astfel ar putea fi asigurată independenţa energetică a ţării.

"Toate explorările pe care le face Chevron sau alte companii care au licenţă sunt explorări convenţionale. Deci nu există metoda fracturării hidraulice - e ce face şi Romgaz astăzi, când caută. Este exact acelaşi lucru, dacă după patru-cinci ani minim, din păcate, se constată existenţa reală a acelor zăcăminte, se va emite atunci o nouă licenţă. Cel care va fi atunci prim-ministru va avea de ales: importăm de la Gazprom mai mult sau folosim gazul din România. Cred că va zice să-l luăm de aici", a spus Ponta.

Ponta a menţionat că Exxon a făcut explorări în Marea Neagră, s-a confirmat deja existenţa zăcămintelor şi urmează să se treacă la partea de exploatare.

"Explorarea s-a cam încheiat. Au avut în Marea Neagră nava lor care costă un miliard de dolari şi care făcea explorări la 3000 de metri (adâncime - n.r.). Exxon trece la construirea facilităţilor pentru exploatare, pentru că trebuie să pui platforma şi să duci gazele şi petrolul la mal", a detaliat premierul.

Cel mai mare plătitor de redevenţe – Petrom

Valoarea redeventelor plătite de Petrom în 2011 a fost de 734 milioane de lei, iar în 2012 de 815 milioane de lei, potrivit datelor furnizate gândul de reprezentanţii OMV Petrom.

În ceea ce priveşte redevenţele, reprezentanţii Petrom au ţinut să precizeze că „OMV nu a negociat la privatizare nivelul redevenţelor”.

„Cotele curente ale redevenţelor, care sunt valabile pentru toţi operatorii din sectorul de ţitei şi gaze, au fost stabilite înainte de privatizare. Ceea ce s-a discutat la momentul privatizării a fost stabilitatea fiscală, având în vedere ciclul investiţional îndelungat, de 10-20 de ani, specific sectorului petrolier”, au precizat pentru gândul reprezentanţii Petrom.

Pe de altă parte, ei au precizat că redevenţa nu este fixă, ci variază în funcţie de dimensiunea zăcămintelor, calitatea ţiteiului şi pretul internaţional al titeiului. Prin urmare, contravaloarea redevenţei reflectă cotaţiile internaţionale ale ţiţeiului.

Petrom: Am realizat investiţii de peste un miliard de euro pe an

Întrebaţi de stadiul discuţiilor dintre autorităţi şi OMV Petrom referitoare la noul sistem de redevente, reprezentanţii Petrom au evitat că intre în detalii.

„Suntem deschişi în ceea ce priveşte discuţiile referitoare la redevenţe. Sectorul de ţiţei şi gaze din România are nevoie de investiţii ridicate, care creează impact economic pozitiv. Petrom a dovedit că are capacitatea de a face investiţii majore investind post privatizare peste un miliard de euro anual in medie, respectiv 86% din profitul operational al companiei”, au menţionat oficiali ai Petrom.

Avertismentul Petrom: Pentru a face investiţii şi în viitor este nevoie de un regim fiscal stabil şi predictibil

Oficialii Petrom spun că investiţiile realizate până acum sunt rezultatul regimului fiscal şi au un impact semnificativ asupra locurilor de munca generate în acest sector, asupra PIB-ului, asupra veniturilor la bugetul de stat.

„Pentru a asigura aceste investiţii şi în viitor este nevoie de un regim fiscal stabil şi predictibil, care să stimuleze aceste investiţii. Fără aceste investitii declinul producţiei de hidrocarburi in România se va accentua cu implicaţiile corespunzătoare asupra bugetului de stat şi securităţii energetice”, sună avertismentul Petrom.

De altfel, Jaap Huijskes, responsabilul de explorare şi producţie din cadrul OMV transmitea, în noiembrie anul trecut, la Londra, un mesaj potrivit căruia în cazul în care compania nu va fi multumită de sistemul de taxare şi de preţul oferit de clienţii din România pentru gazul ce va fi extras din Marea Neagra atunci nu va dezvolta zăcămintele.

OMV Petrom şi ExxonMobil Exploration and Production România au anunţat în februarie anul trecut o descoperire semnificativă de gaze la exploatările din Marea Neagră, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivalează cu de 3-6 ori consumul anual al României.

Principalele companii din sectorul petrolului şi gazelor din România sunt OMV Petrom, Rompetrol (deţinută de KazMunaiGaz din Kazahstan), Lukoil (Rusia), MOL (Ungaria), Eni (Italia) şi Romgaz Mediaş.

Producţia de gaze este asigurată în proporţii aproape egale de Romgaz şi OMV Petrom. OMV Petrom este singura companie care extrage ţiţei, având acest drept prin contractul de privatizare către grupul austriac OMV, în 2004.

Ce este redevenţa şi cum se calculează

Redevenţa petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier  şi a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului  şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere, potrivit definiţiei cuprinse în Legea petrolului 238/2004.

La articolul 49 din Legea petrolului se arată că titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe petroliere.

Redevenţa petrolieră se stabileşte din mai multe cote:
- o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:

              Redevenţa                Producţia brută
___________________________________________________________
    %                                  ţiţei/condensat
                                       10^3 tone/trimestru
___________________________________________________________
3,5%   pentru zăcăminte care produc   sub 10
   5%   pentru zăcăminte care produc   între 10 şi 20
   7%   pentru zăcăminte care produc   între 20 şi 100
13,5%   pentru zăcăminte care produc   peste 100
___________________________________________________________
    %                                  gaze naturale
                                       10^6 mc/trimestru
___________________________________________________________
3,5%   pentru zăcăminte care produc   sub 10
7,5%   pentru zăcăminte care produc   între 10 şi 50
   9%   pentru zăcăminte care produc   între 50 şi 200
  13%   pentru zăcăminte care produc   peste 200

- o cotă de 10% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de
transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum  şi
din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a
statului;
- o cotă de 3% din valoarea venitului brut realizat din operaţiunile de înmagazinare subterană a gazelor naturale.

În vara anului trecut, premierul Victor Ponta cerea SGG ca ordonanţa care majorează redevenţele la minereuri, aur, platină şi argint, transportul şi tranzitul petrol să fie reintrodusă pe circuitul de avizare. Ordonanţa fusese lecturată de Guvernul Boc la finele anului 2011, dar nu şi publicată în Monitorul Oficial.

Presa a relatat că, în forma de atunci, ordonanţa dublează redevenţa pentru aur, platină şi argint, de la 4% la 8% din valoarea producţiei, şi majoreaza taxa de la 4% la 6% pentru pentru producţia de cărbuni, minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, metale radioactive, pământuri rare, pietre pretioase şi semipreţioase, precum şi pentru ape minerale terapeutice, ape termoninerale, ape geotermale şi gazele care le insoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice.

Ungaria creşte mai multe taxe

Guvernul ungar a anunţat recent că va creşte taxa pe tranzacţiile financiare, redevenţa minieră şi o taxă specială pentru companiile de telecomunicaţii, măsuri prin care vizează evitarea redeschiderii procedurii UE de deficit excesiv împotriva ţării, a anunţat guvernul de la Budapesta, citat de cotidianul Portfolio, potrivit Mediafax.

Redevenţa minieră va creşte în Ungaria de la 12% la 16%.
 

Loredana Voiculescu este redactor al ziarului Gândul


 

 

 

7 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 ManagerDeFootball@yahoo.com 9.07.2013 23:54

Http://SmartUrl.it/RoML

Esti Pasionat de Fotbal ? ... intra Aici: Http://SmartUrl.it/RoML Faci cont, creeaza-ti propria ta echipa de fotbal si dueleaza-te jucand gratuit cu alti Manageri din intreaga lume pentru a castiga Titlul, Cupa, Europa League (SC), chiar Trofeul UEFA Champions League (MLCL)! Poti castiga Trofee, Diplome, Cadouri surpriza, etc! Http://SmartUrl.it/RoML

(Pentru a accesa Link-ul incearca urmatorii pasi: Selecteaza link-ul, Click dreapta, Deschide Legatura ori Accesati sau Copiaza link-ul, da paste sus la bara de navigare si Enter)

Http://SmartUrl.it/RoML

 
#2 vlad 10.07.2013 12:04

Avem cele mai mici redevente din Europa, probabil din lume si totusi, preturile benzinei si gazului la noi sunt la acelasi nivel ca in tot restul Europei, ba exista si tari (care probabil il preiau de la noi sau de la rusi) care au preturi mai mici!!! FURT TOTAL!!! Observ ca nu se discuta si de redeventele pentru zacaminte, de exemplu (total intamplator bineinteles) aur si cupru!!!

 
#3 adani 10.07.2013 12:11

nastase&co. ar trebui inchisi pentru negocierea redeventelor.3.5 % e nimica toata.Iar petromul ar trebuii sa isi tina gura.Investitiile care le fac o sa le aduca prorofit tot lor.Si asa l-au primit pe nimic

 
#4 BMX 10.07.2013 13:07

Romania este exemplul-scoala de stat incalecat si "muls" de marile interese corporatiste mondiale. Cu o tara in mizerie, saracii, emigrantii si disperatii Europei, noi percepem de la firmele straine care exploateaza zacamintele Romaniei redevente de 4% !? Ce ar mai fi de spus...
Redeventele ar trebui sa fie minim 50% iar fondul respectiv sa fie de finantari nerambursabile pentru firmele cu capital romanesc, care sa fie acordate de Guvern in paralel cu cele ale UE. Banii astia trebuie sa ajunga cumva la poporul roman, saracit si fara sanse, nu tot la firmele straine, cliente de partid, care construiesc autostrazi.

 
#5 aurel barbu 10.07.2013 18:20

NICI UN KILOMETRU , PENTRU CA GUVERNANTII
CA SI PINA ACUM IMPRUMUTA BANI CU DOBINZI
FOARTE URIASE IN NUMELE CA VOR SA FACA
AUTOSTRAZI DAR EI BAGA BANII IN BUZUNARELE LOR . DEACEIA SINT FOARTE MULTI
MILIONARI IN EURO SI DOLARI IN ROMANIA SI
NIMENI NU LE ARE TREABA -DE UNDE SI CUM
ATI FACUT VOI BANII ACESTIA ?

 
#6 BOGDAN 11.07.2013 09:39

In sfarsit,ceva documentat -presa trebuie sa-si educe cititorii-si bine scris .Altfel cautam doar ce este facil si frivol.
Pe tramvaiele din Frankfurt apare urmatorul mesaj: Frankfurter Allgemeine Zeitung für kluge köpfe ! adica pentru capete destepte!

 
#7 Razvan 11.07.2013 14:34

Deci privatizarea Rompetrol este, probabil, printre putinele investitii mari, daca nu singura, la care nu a fost oferit ajutor de stat. Sa ne amintim de celelalte privatizari: Petrom - 650 mil. USD, Sidex- 912 mil. USD, Ford - 400 mil. USD !!! Nimeni nu contesta contractul de privatizare pagubos al Petrom din guvernul Nastase, dar Basescu se ia de proaspatul memorandum cu Rompetrol !!! N-o sa pupam nicio redeventa corect negociata de la Petrom.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide