Ce nu scrie pe etichetă: „OMG-urile se găsesc în numeroase alimente în cantităţi mai mici de pragul de etichetare de 0,9 la sută”

de Corina VÂRLAN
Mâncăm brânză sau ouă provenite de la animale hrănite cu furaje ce conţin soia sau porumb modificat genetic, ne îmbrăcăm cu tricouri croite din materiale textile fabricate din bumbac modificat genetic şi unii dintre noi chiar ne plătim cumpărăturile cu bancnote realizate din materii prime modificate genetic. Biotehnologiile şi culturile transgenice sunt o realitate cotidiană pe care mulţi nu o conştientizează. Imaginaţi-vă însă un viitor în care statele membre ale Uniunii Europene (UE) nu se vor mai supune cadrului legislativ european în vigoare privind plantele modificate genetic, ci vor decide singure dacă pe teritoriul lor este permisă sau interzisă cultivarea lor. Acest viitor este promis de un proiect de lege ajuns recent pe mesele miniştrilor europeni ai Mediului şi agreat, ce îşi continuă în prezent parcursul legislativ la nivelul instituţiilor europene. De ce este contestat proiectul şi ce consecinţe poate avea adoptarea lui? Cum reuşeşc unele ţări să interzică plantele modificate genetic şi cât de periculoase sunt ele? Aflăm răspunsurile la aceste întrebări dintr-un interviu acordat Gândul de Beat Spath, directorul de Biotehnologii Agricole al celei mai mari asociaţii de biotehnologii din regiune - EuropaBio.

Foto: Mediafax Foto

O parte din carnea, produsele lactate şi ouăle pe care europenii le pun în coşurile de cumpărături atunci când merg în magazine sunt fie obţinute din materie primă provenită de la animale sau de la păsări hrănite cu furaje ce conţin OMG-uri, fie conţin ingrediente sau adiviti produşi cu ajutorul OMG-urilor.

"În supermarketurile europene produsele alimentare etichetate ca OMG-uri sunt aproape inexistente, din cauza alegerilor făcute de jucătorii de pe lanţul alimentar. Cu toate acestea, OMG-urile se găsesc în numeroase alimente în cantităţi mai mici de pragul de etichetare de 0,9%, iar în majoritatea fermelor europene animalele sunt hrănite cu OMG-uri", a declarat pentru gândul Beat Spath, directorul de Biotehnologii Agricole al EuropaBio, una dintre cele mai mari asociaţii de biotehnologii din regiune.

"Consumatorii din UE mănâncă produse în fabricarea cărora sunt folosite biotehnologii de ceva timp. Spre exemplu, enzimele folosite pentru producţia de brânză sunt modificate genetic", adaugă Spath.

Potrivit GMO Compass, în fabricarea brânzei este folosit în mai multe ţări chymosin (cheag) produs prin microorganisme modificate genetic. Cremele sau budincile conţin uneori emulsificatori sau întăritori realizaţi din soia modificată genetic sau din porumb modificat genetic.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul pastelor, al tăiţeilor sau al unor produse de patiserie care au în compoziţie praf de ouă, conservat de multe ori folosind OMG-uri.

Directorul de Biotehnologii Agricole al celei mai mari asociaţii de biotehnologii din Europa spune că nu trebuie să ne temem însă de acest lucru. "Toate probele valide existente până la ora acutală confirmă că plantele modificate genetic disponibile pe piaţă sunt cel puţin la fel de sigure ca şi cele convenţionale", spune el.

Sursă: YouTube/EuropaBio

"OMG-urile au ajuns în viaţa tuturor cu mult timp în urmă şi mulţi dintre noi ne îmbrăcăm cu harne realizate din bumbac modificat genetic şi plătim cu bancnote realizate din bumbac modificat genetic", conchide Beat Spath, directorul EuropaBio.

Probabilitatea ca fiecare dintre noi să avem în garderobă o piesă vestimentară din material textil realizat din bumbac modificat genetic este de altfel destul de mare, având în vedere că 81% din bumbacul cultivat în întreaga lume este transgenic. Cei mai mari cultivatori de bumbac modificat genetic sunt americanii (94%) şi indienii (93%).

În Europa ajung, totodată, anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal şrot de soia şi boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentaţia animalelor din ferme.

Mare parte din soia, porumbul sau rapiţa de pe piaţa UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia şi din Canada.

Vrem să schimbăm reguli pe care nu le-am respectat niciodată în totalitate

Un precedent grav şi un mod prin care se poate distruge însăşi ideea de piaţă comună care stă la baza Uniunii Europene (UE), aşa este văzut de asociaţia pe care Beat Spath o conduce proiectul de lege privind plantele modificate genetic ce promite transferul puterii de decizie de la nivelul Comunităţii la cel al statelor membre. Directorul EuropaBio susţine că, la ora actuală, cadrul legislativ care reglementează organismele modificate genetic (OMG) în UE nu este respectat oricum aşa cum ar trebui. Din această cauză statele membre găseasc portiţe legislative pentru a pune interdicţii pe plantele modificate genetic, fără a prezenta dovezi clare că acestea ar reprezenta un risc pentru sănătate sau pentru mediul înconjurător.

Astfel s-a ajuns la situaţia în care jucători importanţi care au în portofoliu plante modificate genetic (cunoscute şi ca trangenice) renunţă, după ani de aşteptare, la cererile prin care pot primi aprobările de cultivare a acestora pe teritoriul UE şi la situaţia în care state ca Franţa sau Bulgaria impun interdicţii care nu sunt susţinute din punct de vedere ştiinţific, după spusele EuropaBio şi potrivit opiniilor Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) - singurul organism care are un cuvânt de spus din punct de vedere ştiinţific în domeniu.

Spath explică şi că teama faţă de plantele modificate genetic nu este întemeiată, având în vedere că acestea sunt "cel puţin la fel de sigure" ca cele convenţionale şi atrage atenţia că europenii cumpără deja de pe rafturile magazinelor produse cu un conţinut modificat genetic sau chiar se îmbracă în haine realizate din bumbac modificat genetic.

Directorul de Biotehnologii Agricole al EuropaBio este de părere că, deşi UE deţine un cadru legislativ concret legat de organismele modificate genetic (OMG), el nu a fost implementat corect.

Cum au reuşit francezii, bulgarii sau ungurii să interzică OMG-urile

În UE s-au înregistrat numeroase tentative care aveau ca obiectiv interzicerea cultivării sau a importului unor culturi transgenice pe motive legate de siguranţă. Dovezile aduse nu erau însă în acord cu opiniile specialiştilor de la EFSA, organismul abilitat în domeniu.

Din punct de vedere legal, poţi impune astfel de interdicţii doar dacă ai probe care arată că OMG-urile în cauză reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu (art. 23 din directiva CE 2001/18 - clauza de salvgardare) sau dacă acestea ar putea constitui un posibil "risc serios pentru sănătatea umană, pentru sănătatea animală sau pentru mediul înconjurător" (art. 34 CE 2003/1829 - măsuri de urgenţă).

Unele dintre interdicţii au fost contestate şi s-au dovedite a fi ilegale. Printre statele membre ale UE care au apelat la clauza de salvgardare sau la măsurile de urgenţă pentru a interzice OMG-urile s-au numărat Franţa, Italia, Grecia şi Bulgaria.

FOTO: Pascal Pavani/Mediafax Foto/AFP

"Ce au în comun aceste interdicţii este faptul că, potrivit legislaţiei europene existente, sunt discutabile din punct de vedere legal, confirmate ilegale în unele cazuri fiind împotriva legii UE, şi faptul că nu sunt susţinute din punct de vedere ştiinţific", a explicat pentru gândul directorul EuropaBio.

"Potrivit legislaţiei existente, statele membre pot folosi clauza de salvgardare, doar dacă au dovezi care să ateste o problemă de siguranţă, bazate pe probe ştiinţifice, şi doar pe bază temporară. Nici una dintre aceste condiţii nu a fost îndeplinită", a adăugat el.

Beat Spath susţine, totodată, că proiectul de lege agreat de miniştrii Mediului ar putea să le ofere ţărilor şi posibilitatea de a interzice OMG-urile folosindu-se de argumente fără legătură ştiinţifică. "Conform noii propuneri, statele membre ar putea să se excludă pe motive care nu sunt ştiinţifice, ci sunt legate de planificarea urbană şi naţională, utilizarea terenului, impacturi socio-economice, obiective ale politicilor agricole sau ale politicilor publice", spune directorul celei mai mari asociaţii de biotehnologii din regiune.

Ce state încearcă să intezică OMG-urile

FRANŢA a invocat măsuri de urgenţă pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810 (o varietate rezistentă la atacul dăunătorilor). Probele pe care le-a prezentat împotriva acestui tip de porumb au fost respinse de EFSA. În ciuda acestui lucru, francezii au păstrat interdicţia, potrivit datelor Farmers Scientist Network (FSN) - reţea de organizaţii care reprezintă fermierii în dezbaterile privind OMG-urile la nivel european.

În Franţa, porumbul este a doua cea mai populară cultură, după grâu. Agricultorii cultivă aici porumb pe suprafeţe de circa 2,9 milioane de hectare de teren.

POLONIA a interzis cultivarea porumbului MON 810 şi a cartofului modificat genetic EH92-527-1 sub decret naţional. Până spre finalul anului trecut nu au fost trimise documente oficiale cu privire la interdicţiile impuse către EFSA.

Prima oară, polonezii au folosit clauza de salvgardare pentru a interzice 16 din 31 de varietăţi de porumb legate de MON 810. Ei au încercat să interzică libera circulaţie a tuturor varietăţilor de seminţe modificate genetic, dar şi includerea varietăţilor modificate genetic în Catalogul naţional. În anul 2008, Comisia Europeană a adus Polonia în faţa Curţii pentru infringement asupra directivelor UE privind culturile modificate genetic. Curtea a decis împotriva polonezilor.

ITALIA a interzis în martie 2013, prin impunerea unor măsuri de urgenţă, cultivarea porumbului MON 810. Dosarul care susţine interdicţia a fost trimis spre analizare la EFSA.

Ani de zile, Italia a implementat moratoriu de facto în materie de culturi modificate genetic printr-o procedură declarată ilegală de Curtea Europeană de Justiţie. Moratoriul a intrat în vigoare în anul 2001.

În Italia, 1,2 milioane de hectare de teren sunt cultivate cu porumb.

HARTĂ: Statele membre UE care au pus interdicţii pe plantele transgenice (august 2013)

Sursă: Farmers Scientist Network

BULGARIA a interzis în anul 2010, prin decret naţional, cultivarea porumbului MON 810. Interdicţia poate fi aplicată timp de cinci ani. EFSA nu s-a pronunţat cu privire la decizia bulgarilor, potrivit FSN.

GRECIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810. Dosarul a fost respins de către EFSA de trei ori. Clauza de salvgardare a fost invocată pentru prima oară în anul 2006.

UNGARIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice porumbul MON 810 şi carfotul EH92-527-1. Dovezile depuse de unguri la EFSA au fost respinse de trei ori.

Agricultura reprezintă un sector importat în economia Ungariei. În total, 5 milioane de hectare pentru folosite pentru diverse culturi. Dintre acestea, pe 1,2 milioane de hectare se cultivă porumb şi pe aproape un milion de hectare se cultivă grâu.

AUSTRIA a invocat clauza de salvgardare pe opt produse, iar dovezile sale au fost respinse de EFSA de nouă ori. Austriecii au pus următoarele interdicţii de-a lungul anilor:

- pe importul, procesare şi folosirea în hrana animalelor a rapiţei modificate genetic (GT3) - clauză de salvgardare invocată în 2007

- pe importul, procesare şi folosirea în hrana animalelor a rapiţei Ms8, Rf3, Ms8xRf3 - clauza de salvgardare invocată în 2008

- pe importul, procesare şi folosirea în hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 - clauză de salvgardare invocată în 2008

- pe cultivarea, importul, procesare şi folosirea în hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 şi T25 - clauză de salvgardare invocată în 1999 şi în 2000

- pe cultivarea cartofului EH92-527-1 - clauză de salvgardare invocată în 2010.

Marile companii renunţă să mai ceară aprobări petru cultivarea plantelor transgenice în UE

Directorul EuropaBio spune că mai multe companii care aveau în portofoliu plante modificate genetic şi ar fi vrut să obţină aprobare pentru a le cultiva pe câmpurile europene au renunţat să mai aştepte să primească undă verde de la liderii UE.

"Sistemul de autorizare în Europa nu au fost implementat niciodată corect. Au existat aproape 20 de cereri pentru autorizaţii de cultivare privind diverse culturi, care aşteptau în sistem, dar aproape jumătate dintre aceste dosare au fost retrase de către companii care au aplicat în ultimele 18 luni", explică Spath.

"Decizia de retragere este o consecinţă directă a sistemului de autorizare nonfuncţional, ineficient şi imprevizibil", adaugă el. Potrivit directorului EuropaBio, dacă cererile ar fi fost aprobate, pe câmpurile europene puteam întâlni astăzi culturi de sfeclă de zahăr, bumbac, cartofi şi soia, toate modificate genetic.

Sursă: YouTube/EFSA

Cazul Herculex, un tip de porumb modificat genetic rezistent la atacul dăunătorilor dezvoltat de Pioneer Hi-Bred şi Dow Chemical, poate fi dat ca exemplu atunci când se vorbeşte despre lungile perioade de timp pe care companiile trebuie să le aştepte pentru a primi aprobările necesare de cultivare a plantelor trangenice în statele UE.

În acest caz, la nouă ani după aplicarea pentru obţinerea aprobării, gigantul Pioneer a intentat un proces împotriva Comisiei Europene, aceasta fiind învinuită că ar fi întâlziat procesul. Cererea a fost depusă pentru Herculex în anul 2001, iar procesul a fost intentat în instanţă de Pioneer în anul 2010.

Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităţilor de la nivel naţional, apoi trebuie ca specialiştii EFSA să evalueze riscurile lor şi să emită o opinie ştiinţifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică şi depinde de votul Bruxelles-ului.

În prezent, sunt autorizaţi pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate însă pentru import şi procesare în vederea fabricării alimentelor şi a furajelor culturi de porumb, soia, rapiţă, sfeclă de zahăr şi bumbac - toate modificate genetic.

Corina Vârlan este redactor al ziarului Gândul


 

 

 

33 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 gigelceluratzel 13.07.2014 11:04

cati bani ati luat ca sa publicati * asta de articol? hai sa mai facem niste publicitate produselor provenite cu continut OMG!
Cand exista studii stiintifice facute de cercetatori americani si francezi care dovedesc impactul nefast al OMG asupra organismului animalelor cat si asupra omului, MONSANTO va plateste frumusel sa mai faceti ceva prozelitism OMG prin Romania.

Pofta mare la OMG-uri autoarei articolului.

http://www.gmoseralini.org/en/

 
#2 Vlad 13.07.2014 12:10

Legea CE este anacronica, abuziva si periculoasa. Firmele care produc OMG ar trebui sa vina cu studii serioase care sa indice efectele daunatoare sau nu asupra organismelor, pe de o parte si pe de alta libertatea decidentilor si a suveranitatii unui popor de a decide nu trebuie incalcata de CE. Faptul ca un popor nu poate decide ce doreste sa manance indica spre o CE cu guvernare despotica, in care interesele economice sunt puse inaintea libertatilor si bunastarii cetateanului.

 
#3 Gheorghe Vladimir V 13.07.2014 12:11

Vrea sa ne omoare criminali astea cu mancarea lor de obicei imputita luam de fapt ne dau tot ce e mai imputit si ambalat frumos de la straini nici icrele romanesti fara ambalaj sigur nu sunt mai prejos

 
#4 b. vasile 13.07.2014 12:13

Daca am vrut democratie. Nu ne-a placut comunismul, am aderat la U.E. , suntem comandati de masonii care conduc afacerile cu alimente, dovada e ca mancam toxic.Articolul este doar purul adevar, noi nu vom putea schimba nimic, din tara libera pe timpul cominismului am ajuns slugi la U.E.

 
#5 gogu 13.07.2014 12:17

Corina Virlan, tie sigur iti plac icrele de scafandru bio.

 
#6 deschideti-ochii 13.07.2014 12:24

ha ha ha.... fraerii de romani!!! Organismele Modificate Genetic provoaca la a 2-a generatie de indivizi sterilitate partiala iar la generatia a-3-a sterilitate totala.... multumiti Noii Ordini Mondiale!!!

 
#7 Gigel 13.07.2014 12:35

Modificarea genetica a plantelor nu este altceva decat un salt peste etapele biologice de perfectionare a genelor pe parcursul evolutiei . Totul este perfect sanatos , asa cum acceptam si modificarea genetica a fiintei umane prin metode si medicamente benefice . In rest , este o lupta intre ONG care santajeaza in fapt marii producatori de OMG . Viata merge inainte .

 
#8 Corectitudine 13.07.2014 12:42

"Cei mai mari cultivatori de bumbac modificat genetic sunt americanii (94%) şi indienii (93%)" Productia mondiala este de 187%?

 
#9 Gandul antiromanesc 13.07.2014 13:54

Gandul e un ziar anti-romanesc pro-OMG, pro-cianuri, pro-fracturare si alte asemenea pro-contracost.

 
#10 Jos Guvernescu 13.07.2014 13:54

"Toate probele valide existente până la ora acutală confirmă că plantele modificate genetic disponibile pe piaţă sunt cel puţin la fel de sigure ca şi cele convenţionale"

Toate dovezile sunt produse şi fabricate tot de aceste mari companii.
Ia ghiciţi, ce-i interesează pe ei cel mai mult: profitul lor sau sănătatea noastră...?

Un mare şi esenţial defect al democraţiei este eşecul autorităţilor statului să protejeze cetăţenii de aceste firme de OMG, de medicamente, de asigurări de sănătate, etc.

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide