no author
Silvana Chiujdea
10803 vizualizări 7 apr 2016
„Raportul asupra stabilităţii financiare prezintă o hartă a riscurilor. Actualul raport menţine cele şase riscuri identificate în cel precedent şi adaugă încă două noi: un risc sistemic sever, legislativ sever şi un risc sistemic ridicat, dat de posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ultimele şase luni s-au intensificat iniţiativele care îşi propun să modifice retroactiv aspectele din sistemul bancar. Legea dării în plată este cea mai cunoscută. Toate propunerile privind cadrul legislativ în domeniul financiar bancar se concentrează într-un risc sistemic sever", a avertizat, potrivit ZF, guvernatorul BNR. 
 
Mugur Isărescu  a atras atenţia că există şi alte propuneri legislative care pot afecta serios stabilitatea, motivate şi de faptul că 2016 este un an electoral. 
 
"Anumite propuneri legislative recente riscă să încalce dreptul de proprietate, să contrazică fundamentele unei economii de piaţă, să creeze instabilitate", a subliniat Isărescu.
 
Legea dării în plată, la un pas de adoptare
 
Deputaţii din Comisia juridică au adoptat, marţi, în unanimitate, legea dării în plată, ei eliminând programul Prima Casă de sub incidenţa actului nomativ şi majorând plafonul de la 150.000 la 250.000 de euro. 

Potrivit proiectului adoptat, legea se va aplica şi celor care sunt în proces de executare silită.

Scoaterea programului Prima Casă din legea dării în plată a generat dezbateri aprinse în Comisia juridică, BNR şi MFP susţinând excluderea programului din textul legii, în timp de iniţiatorul propunerii legislative, Daniel Zamfir, le-a cerut colegilor să ia act de un nou amendament potrivit căruia dispoziţiile prezentei legii dării în plată ''nu afectează garanţiile statului român acordate pentru Prima Casă'', afirmând că adoptarea amendamentului ar permite continuarea programului Prima Casă.

Reprezentantul MFP, secretarul de stat Enache Jiru, a susţinut la rândul să că garanţiile statului se emit ''irevocabil şi necondiţionat'', afirmând că există riscul de a ajunge în situaţia în care statul şi banca devin coproprietari ai aceluiaşi imobil.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu a susţinut că garanţia statului este afectată, reafirmând că va creşte avansul solicitat de bănci, se va scumpi creditul şi perioada de aşteptare necesară pentru a obţine un împrumut va fi mai îndelungată.

Deputatul PNL Cătălin Zamfir a criticat poziţiile BNR şi MFP, reafirmând că legea nu ''omoară'' programul Prima Casă.

''Nu pot să nu consemnez ipocrizia din această sala. (…) Am introdus special acest amendament ca să lămurim această treabă. Riscul băncii în acest program este zero. Cetăţeanul care este în situaţia în care a luat un credit prin programul Prima Casa, dacă acesta dă (locuinţa-n.r.) în plată, ANAF îl va urmări pentru suma pe care statul o plateşte pentru el. Noi, practic, vrem un echilibru social'', a susţinut Zamfir.

În cele din urmă, liberalul a renunţat la amendamentul său.

Deputaţii din Comisia juridică au adoptat cu majoritate de voturi aplicarea legii dării în plată pentru creditele mai mici de 250.000 de euro, renunţând la varianta propusă de BNR – 150.000 de euro.

 

Citește și: