Publicat

21

februarie

2015

13:19

36488

vizualizări

Chevron renunţă la gazele de şist din România

Chevron nu mai vrea gazele de şist din România. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al gigantului american, la doar o lună de la abandonarea unui alt proiect pe care Chevron îl desfăşura în Europa. Chevron a finalizat, în 2014, activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti. Compania deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. Anul trecut, americanii au obţinut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde la Puieşti. Gigantul energetic s-a arătat interesat şi de trei perimetre din Dobrogea, la Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi.

Chevron renunţă la gazele de şist din România

Chevron nu mai vrea gazele de şist din România. Anunţul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al gigantului american, la doar o lună de la abandonarea unui alt proiect pe care Chevron îl desfăşura în Europa. Chevron a finalizat, în 2014, activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti. Compania deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. Anul trecut, americanii au obţinut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde la Puieşti. Gigantul energetic s-a arătat interesat şi de trei perimetre din Dobrogea, la Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi.

Americanii de la Chevron anunţă că vor renunţa la proiectului din România de explorare şi posibilă exploatare a gazelor de şist. Acesta era al doilea cel mai mare proiect al grupului gigant în Europa, anunţă Wall Street Journal. Anunţul vine la scurt timp după ce americanii au renunţat la activităţile de explorare a gazelor de şist din Polonia, iar anul trecut au încheiat acordurile pe care le aveau cu Lituania şi Ucraina tot în privinţa gazele de şist. 

"Rămâne România, unde ne aflăm în proces de a renunţa la interesele noastre de concesiune", a spus purtătorul de cuvânt al Chevron. El nu a dat însă nicio lămurire cu privire la elementele care au determinat compania să ia această hotărâre, scrie Romania Journal.

Reprezentanţii Chevron România confirmă anunţul făcut de purtătorul de cuvânt al grupului american. "Chevron România confirmă intenţia de a renunţa la planurile sale pentru aceste concesiuni în 2015. Aceasta este o decizie de afaceri luată în urma evaluărilor proiectului dinRomânia, care nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunităţi din portofoliul global al Chevron", au explicat ei pentru Digi 24.

"Rezultatele lucrărilor din România vor fi predate ANRM şi vor rămâne în custodia statului. Confidenţialitatea informaţiilor de acest gen este menţinută în conformitate cu legislaţia din România ", au mai adăugat ei.

Anul trecut, Chevron România a finalizat activităţile de explorare pe care pe avea pe perimetrele de la Bârlad. Tot în 2014, a fost finalizat şi studiul geofizic 2-D pentru două dintre cele trei perimetre concesionate în Dobrogea.

Chiar luna aceasta, premierul Victor Ponta a mers în Statele Unite şi cu scopul de a atrage investitori şi a participat la o masă rotundă la care au venit reprezentanţi ai mai multor firme americane, inclusiv Chevron. Citiţi mai multe despre vizita premierului AICI.

Pentru unele guverne europene, retragerea Chevron va reprezenta o dezamăgire, având în vedere că o serie de state erau nerăbdătoare să se bucure un boom al gazelor de şist asemănător celui de care au avut parte americanii. Exploatarea gazelor de şist le-ar fi ajutat, totodată, să reducă dependenţa de gazele de import, provenite, în special, din Rusia.

Dezvoltarea sectorului gazelor de şist a înaintat însă greoi în Europa. În Polonia, rezultatele operaţiunilor de explorare au fost dezamăgitoare, iar în alte colţuri ale Europei opoziţia locală întâmpinată împotriva fracturării hidraulice, tehnică utilizată pentru eliberarea gazelor de şist din rocă, au reprezentat un obstacol pentru americani.

FOTO: Daniel Mihăilescu/Mediafax Foto 

Numeroase proteste împotriva exploatării gazelor de şist au fost organizate şi în România. Manifestaţii masive au apărut, în special, în urma operaţiunilor desfăşurate pe perimetrele de la Pungeşti, din judeţul Vaslui. În cadrul acestora se realiza doar explorarea prin metode de foraj convenţionale, nu prin fracturare hidraulică.

Ce crede preşedintele Klaus Iohannis despre exploatarea gazelor de şist în România

În timpul campaniei electorale, Klaus Iohannis a declarat că nu va accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pot pune în pericol atât comunitatea din zona vizată, dar şi mediul înconjurător. "Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană", a subliniat el.

Întrebat de gândul dacă această poziţie reprezintă un mesaj negativ pentru investitorii americani interesaţi de exploatarea gazelor de şist, Iohannis a răspuns că tehnologia trebuie să garanteze faptul că nu există niciun pericol pentru mediu.

"Dacă tehnologia garantează aceste lucruri este foarte bine şi se poate face următorul pas, dacă nu, nu", a spus preşedintele în vremea în care era candidat la Cotroceni.

Iohannis nu a precizat dacă tehnologia prin fracturare hidraulică i se pare una sigură sau nu, dar a menţionat că între specialişti nu există o poziţie clară în această chestiune.

Americanii urmau să investească 384,6 milioane de dolari în perimetrele din Dobrogea

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a publicat în aprilie 2012 contractele semnate cu un an înainte de Chevron, după ce gigantul american şi-a dat acordul pentru desecretizarea lor. Calculele gândul de la acea dată arătau că Chevron, al doilea cel mai mare grup energetic din SUA, se angaja să investească în România până la 384,6 milioane de dolari în cele trei perimetre din Dobrogea, respectiv cele de la Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi.

FOTO: ANRM

Cea mai mare sumă de bani, respectiv 142 milioane de dolari, urma să fie alocată lucrărilor de la Vama Veche. Din suma totală, 63,4 milioane de dolari erau investiţiile pe care compania urma să le facă pe parcursul următorilor doi ani.

În funcţie de rezultatele operaţiunilor de explorare, Chevron putea adăuga la această sumă 321,6 milioane de dolari, bani necesari pentru activităţi suplimentare de explorare. Puteţi citi mai multe despre acest subiect AICI.

Polonia, pionierul gazelor de şist în Europa abandonat de Chevron

Polonia a fost primul stat european care a pornit, printr-o legislaţie proactivă, exploatarea gazelor de şist. În ciuda acestei deschideri, menită în principal să asigure Poloniei o sursă alternativă de energie faţă de importurile de gaz din Rusia, exploatarea gazelor de şist nu a dat rezultate până acum.

În iunie 2014, Varşovia a adoptat un nou set de legi privind gazele de şist, menite să încurajeze companiile din domeniu, iar birocraţia privind obţinerea licenţelor a fost redusă. S-au aprobat, de asemenea, facilităţi fiscale pentru exploatările de gaze de şist. Redevenţele datorate statului au fost reduse la jumătate faţă de exploatările de gaze convenţionale, urmând să fie colectate începând cu 2020 – 1,5% din valoarea gazului de şist extras, respectiv 3% din valoarea petrolului de şist extras.

De asemenea, redevenţele au fost stabilite în sistem progresiv. Dacă o companie nu face profit din această activitate sau acest profit este nesemnificativ (nu este mai mare de 1,5 ori decât costurile), compania nu plăteşte redevenţa. Redevenţa poate ajunge însă la 25% din valoarea gazului de şist extras, dacă compania face un profit mai mare de două ori decât costurile operaţiunii.

Operaţiunile Chevron în Polonia au fost însă încheiate în 2015, aşa cum s-a întâmplat pe parcursul anilor trecuţi şi cu activităţilor altor companii, Exxon Mobil, Total şi Marathon Oil renunţând la rândul lor să mai caute gaze de şist în Polonia.

Iniţial, aceste grupuri, precum şi alte companii din sectorul energiei, au fost atrase în Polonia de estimări privind existenţa unor rezerve masive de gaze de şist în această ţară.

De la lansarea activităţilor de exploare, estimările au fost reduse, condiţiile geologice de efectuare a forajelor s-au dovedit dificile, iar liderii de companii s-au plâns de incertitudinile legate de cadrul legislativ. Citeşte mai multe despre acest subiect AICI.

Profitul Chevron la final de 2014, cel mai redus din ultimii cinci ani

În ultimul trimestru al anului trecut, profitul Chevron a înregistrat o scădere de 30% şi a ajuns la 3,47 miliarde de dolari, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat în ultimii cinci ani. Prăbuşirea cotaţiilor petrolului a fost considerată cauza acestei scăderi masive.

Profitul net obţinut, anul trecut, de gigantul energetic a fost şi el cu 10,3% mai mic decât în anul anterior, depăşind totuşi 19 miliarde de dolari.

La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013. Pentru 2015, Chevron a anunţat investiţii mai mici decât în 2014. Acestea se vor ridica doar la 35 de miliarde de dolari. 

Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014. În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul anului 2015, Chevron a convenit, totodată, să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.

Bulgaria şi Franţa au interzis exploatarea gazelor de şist

Primul stat care a interzis tehnica fracturării hidraulice, folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, a fost Franţa. Membrii Parlamentului au luat această decizie la finalul lunii iunie 2011.

Hotărârea a venit pe fondul unei puternice mobilizări a populaţiei împotriva acestei tehnici folosite şi de către reprezentanţii Chevron, ea fiind considerată de francezi a fi periculoasă pentru mediul înconjurător, poluând excesiv.

FOTO: Chevron - Zone de unde americanii voiau iniţial să exploateze resursele de gaz de şist. 

Guvernul Bulgariei a anulat, pe data de 17 ianuarie 2012, licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron. Prin ea gigantul american putea să realizeze activităţi de prospectare a gazelor de şist, pe o perioadă de cinci ani, pentru o suprafaţă de 4.400 de kilometri pătraţi.

Hotărârea a fost luată după numeroase apeluri venite din partea populaţiei pe fondul temerilor conform cărora tehnica fracturării hidraulice, folosită de către compania americană, ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure. La o zi după anularea licenţei de prospectare a gazelor de şist a celor de la Chevron, oficialii de la Sofia au dezbătut în Parlament interzicerea totală a folosirii tehnicii fracturării hidraulice atât pe teritoriul statului, cât şi în apele teritoriale bulgare din Marea Neagră.

Ce susţin reprezentanţii Chevron despre tehnicile pe care le utilizează

Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul proceselor de explorare şi de exploatare sunt unele sigure pentru mediul înconjurător.

"Chevron protejează acviferele subterane de fluidele de fracturare şi de gaze prin căptuşirea sau <<cămăşuirea>> sondelor cu straturi multiple de oţel şi ciment", se arată în raportul gigantului american ce vizează activităţile desfăşurate în Europa.

După spusele lor, fluidele folosite în cadrul procedeului de fracturare hidraulică sunt utilizate la adâncimi chiar de peste 2 - 3 kilometri faţă de nivelul acviferului, fapt ce îl separă de el prin intermediul mai multor straturi de rocă impermeabilă.

"După fracturare, sondele care produc gaze de şist debitează şi cantităţi reduse de ape de zăcământ cu mineralizaţie crescută, care fie sunt deversate la staţii autorizate de tratare, conform reglementările legale, fie sunt tratate şi reutilizate sau reinjectate în straturile de rocă mai adânci, în sonde de injecţie", se mai arată în cadrul documentelor companiei.

Reprezentanţii Chevron susţin, de asemenea, că în scopul protejării mediului înconjurător realizează o serie de studii cu privire la impactul asupra mediului înconjurător şi asupra sănătăţii.

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţie FĂRĂ PRECEDENT a premierului Slovaciei. Scandalul capătă proporţii neaşteptate iniţial: acuzaţii incredibile la adresa Germaniei şi a Italiei

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info