7 comentarii 47 afișări

Cum am pierdut în 2010 fonduri europene nerambursabile de 875 milioane de euro pentru drumuri şi căi ferate

Postat la: 25.04.2010 18:37 Ultima actualizare: 26.04.2010 09:33

Anul acesta, Ministerul Transporturilor nu are bani nici măcar pentru peticirea drumurilor n Foto: Gândul/Valeriu Tanasoff

Pentru a nu majora deficitul bugetar, România a renunţat la finanţări europene nerambursabile de 875 milioane de euro. Anul acesta, Transporturile au primit doar 8,5% din suma necesară pentru cofinanţarea proiectelor pe bani europeni

Limitată de deficitul bugetar impus de FMI şi incapabilă să reducă cheltuielile cu funcţionarea statului, România a fost nevoită să refuze bani europeni nerambursabili care totalizează 875 milioane de euro.

Din fondurile nerambursabile de preaderare (programul ISPA) ar fi putut fi cheltuţi în acest an, pentru proiecte de infrastructură, 453 milioane de euro, însă au fost alocate doar 156 milioane. Totodată, Ministerul Transporturilor ar fi putut investi din fonduri europene post-aderare 848 milioane de euro, din care nu s-a permis prin bugetul de stat decât cheltuirea a 270 milioane de euro. "Diferenţa ar fi însemnat o creştere cu 0,9 puncte procentuale a deficitului bugetar. Banii nu au fost refuzaţi, însă cheltuirea lor a fost amânată", au declarat pentru Gândul oficiali din Ministerul Transporturilor.

Pentru acest an, ministerul a solicitat alocarea de la bugetul statului a 332 milioane de euro pentru cheltuieli neeligibile aferente fondurilor nerambursabile, însă nu au fost aprobate decât 28 milioane de euro, adică 8,5% din necesar.

Până în prezent, Ministerul Transporturilor a depus la Comisia Europeană 41 de proiecte de infrastructură în valoare de 3,8 miliarde de euro, pentru a obţine finanţări nerambursabile, dintre care au fost deja aprobate 20, însumând 1,1 miliarde de euro. Cele mai importante dintre acestea sunt Autostrada Cernavodă - Constanţa (403 milioane de euro), centura Constanţei la nivel de autostradă (186 milioane de euro), reabilitarea DN 24, de la limita judeţelor Galaţi şi Vaslui şi până la Crasna, apoi până la vama Albiţa (150 milioane de euro), a DN 1 H Zalău - Aleşd (115 milioane de euro) şi finalizarea digului de larg în Portul Constanţa (140 milioane de euro).

Rambursări de 38,7 milioane de euro

În cadrul Programului Operaţional Sectorial Transporturi (POS-T), Uniunea Europeană finanţează 85% din valoarea proiectului. Este vorba însă numai de costurile considerate eligibile. La acestea se adaugă costurile legate de exproprieri de terenuri, mutarea utilităţilor (conducte de apă, de gaze, reţele electrice sau stâlpi de iluminat) şi TVA, care trebuie suportate din bugetul naţional.

O analiză a Ministerului Transporturilor relevă faptul că, pentru un proiect de 100 milioane de euro, statul român nu trebuie să asigure doar cofinanţarea de 15 milioane, ci trebuie ca să aloce de la buget 60 sau 70 milioane de euro. Pe de altă parte, statul român trebuie să facă plăţile către constructor. Abia apoi, se trimite factura la Bruxelles şi, în termen de 60 de zile, CE returnează 85% din sumă. Analizând contractele derulate până în prezent, specialiştii de la Transporturi au ajuns la concluzia că pentru a atrage 100% fonduri europene prin POS-T, este nevoie de cheltuieli bugetare de 135,7%.

Alte programe operaţionale sectoriale beneficiază de prefinanţări din partea CE, ceea ce nu este cazul POS-T. Prin acest program, au fost făcute deja plăţi de 38,7 milioane de euro, ceea ce reprezintă 1,9% din alocarea Uniunii Europene. Chiar şi aşa, dacă nu luăm în calcul prefinanţările (pentru PO Regional, de exemplu, ele depăşesc 225 milioane de euro), POS-T se află pe locul trei din punctul de vedere al rambursărilor, după POS Creşterea Competitivităţii Economice, cu 103,9 milioane de euro, şi Programul Operaţional Regional, cu 47,44 milioane de euro.

Invitat recent la Interviurile Gândul, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat că va cere delegaţiei FMI care va veni marţi la Bucureşti să accepte o creştere a deficitului bugetar cu 1-2 puncte procentuale. Banii ar urma să fie cheltuiţi strict pentru investiţii majore în infrastructură şi alte domenii cu efect multiplicator în economie.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: fonduri; ,fonduri ue; ,infrastructură; ,fonduri infrastructură

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 mariandtru 25.04.2010 18:48

Raspunde

Fonduri Europene nerambursabile, o mare golÄƒnie!. StiÅ£i vorba aia in care se spune cÄƒ romanul e roman oriunde ÅŸi oricÄƒnd? DeÅŸi aceste fonduri structurale sunt destinate tuturor, se pare cÄƒ guvernantii nostri au de grijÄƒ sÄƒ ajungÄƒ acolo unde vor ei. AÅŸa sa întâmplat ÅŸi cu fondurile alocate pe MÄƒsura 312 - Sprijin pentru crearea ÅŸi dezvoltarea de microîntreprinderi. Conform fiÅŸei mÄƒsurii 312, aceste fonduri sunt destinate mediului rural, iar ca ÅŸi activitÄƒÅ£i eligilile în cadrul acestei masuri sunt activitÄƒtile non-agricole.Practic se dau bani pentru crearea unor activitÄƒÅ£i alternative agriculturii.Se pare cÄƒ cineva a avut de grijÄƒ ÅŸi interesul ca în cadrul acestei mÄƒsuri sa se de-a bani si pentru activitÄƒÅ£ile agricole.Mai precis pentru achiziÅ£ionarea de utilaje agricole, deÅŸi existÄƒ o masura de accesare a fondurilor destinate exclusiv acestei ramuri, este vorba de mÄƒsura 121- Modernizarea exploataÅ£iilor agricole. Pentru a va dovedii va rog sÄƒ accesaÅ£i pagina www.apdrp.ro (este pagina celor care gestioneazÄƒ aceste fonduri-AgenÅ£ia de PlaÅ£i ÅŸi Dezvoltare RuralÄƒ ÅŸi Pescuit) ÅŸi daÅ£i un ochi pe lista proiectelor aprobate pe mÄƒsura 312, veÅ£i vedea ca peste 40% din proiecte vizeazÄƒ achiziÅ£ia de utilaje agricole iar ca sa va daÅ£i seama ÅŸi mai bine veÅ£i observa ca in regiunea de Vest-TimiÅŸ au fost depune 15 proiecte ÅŸi aprobate cu aceeaÅŸi sumÄƒ de finanÅ£are. Este imposibil ca un numÄƒr atât de mare de proiecte, în urma unei analize financiare sÄƒ aibÄƒ aceeaÅŸi sumÄƒ de finanÅ£are sÄƒ fie depuse în aceeaÅŸi zi si în aceeaÅŸi zonÄƒ geograficÄƒ.
De aceea rog ca toÅ£i românii care vor sÄƒ acceseze fonduri UE sÄƒ se gandeascÄƒ de douÄƒ ori inainte de a-ÅŸi face un proiect, pentru cÄƒ din toate acestea nu au de câÅŸtigat decât proiectanÅ£ii ÅŸi cei de "sus" care au interese.

#2 Surogates 25.04.2010 22:55

Raspunde

Suntem jalnici! Astia de la guvernare se pisa pe noi si noi suntem chiar foarte fericiti!
Vai de capu' nostru de popor de handicapati mintal....

#3 ggg 26.04.2010 01:27

Raspunde

Nene, du-te si culca-te la loc. Pai si daca respectivii au un proiect in care cumpara acelasi tip de utilaj, de ce sa aiba 15 costuri diferite??? Oricum la agentie e fief PDL, directorul general adjunct la plati are 27 de ani, deci nu are cum sa mearga ceva bine

#4 Ion 26.04.2010 06:04

Raspunde

Acum bineinteles ca FMI-ul este de vina ! Banii aia "nerambursabili" sunt incasari nu? Iar daca ii bagi in productie, jumatate din ei tot la buget se intorc si nu maresc deficitul ba dimpotriva il scade !!! Greu cu matematica pardon contabilitatea !

#5 Pret ciment umflat = balon imobiliar forever 26.04.2010 07:12

Raspunde

Mai bine ca nu se cheltuiesc fondurile europene, si asa TOATE lucrarile care se fac sunt de cadouri facute m u l t i n a t i o n a l e l or din cartelul cimentisto-bancar: CernavodÄƒ - ConstanÅ£a 403 milioane de euro? Pai cate zeci de miliarde de euro valoreaza canalul Dunare - Marea Neagra pe care isi transporta baetii destepti materiile prime aproape pe gratis? Costul real al lucrarilor nu e nici 20% din "pret" (iar statul plateste 57% din suma si restul... germanii - care n-au incotro, au pierdut razboiul)

#6 Moldovan 26.04.2010 09:30

Raspunde

Raspunsul este categoric NU.Pentru a scoate bani de la UE trebuie sa fii artist in meserie nu borfas.
Inca o data va sfatuiesc, feriti-va de constanteni, o sa ramaneti in c... gol.

#7 mariandtru 30.04.2010 12:02

Raspunde

culca-te tu daca tie somn, chiar crezi ca 15 firme se gandesc sa achizitioneze utilaje cu aceeasi valoare, sa faca proiect si sa-l depuna in aceeasi zi ? Ori esti de-al lor ori esti pe dinafara sau poate putin prea visator.

Vezi toate »