Cum se descurcă dezvoltatorii imobiliari în faţa scumpirii banilor?

Cum se descurcă dezvoltatorii imobiliari în faţa scumpirii banilor?

Immoeast a redus bugetul de investiţii pentru ECE de la patru la două miliarde de euro, România fiind în capul listei

Oamenii de afaceri din România au cerut Guvernului să ia măsuri pentru protejarea sectorului imobiliar

Scumpirea generalizată a dobânzilor la nivel global, lipsa de lichidităţi şi căderea unor pieţe importante cum ar fi Marea Britanie şi Spania ar putea schimba, relativ repede, peisajul investiţiilor imobiliare din România. În bine, dacă se ţine cont de sfârşitul inevitabil al investitorilor speculativi agresivi, în rău dacă se ţine cont de faptul că, deşi se va construi din ce în ce mai mult, ritmul va fi totuşi vizibil afectat de banii mai scumpi.
Anunţul recent al fondului austriac de investiţii Immoeast privind reducerea fondurilor alocate proiectelor din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE), cu România în capul listei, a ridicat noi semne de întrebare.

Din cele patru miliarde de euro puse deoparte, austriecii au calculat că îşi pot permite să investească cel mult două în regiunea noastră, după ce anul trecut au investit în total în România peste 720 de milioane de euro, adică mai mult de jumătate din fondurile alocate regiunii ECE. Martinsa Fadesa, cel mai mare dezvoltator din Spania, are şi el probleme, respectiv o datorie de peste cinci miliarde de euro. Atât oficialii de vârf ai Immoeast cât şi cei ai Martinsa Fadesa au declarat presei în acel moment că proiectele locale vor rămâne în picioare, în cazul Fadesa, şi că singura problemă ar putea fi amânarea sau anularea unor proiecte cumpărate dar neîncepute, în cazul Immoeast.

Jurnaliştii maghiari de la publicaţia Portfolio susţin însă, citând surse apropiate companiei, că Martinsa Fadesa va fi nevoită în scurt timp să înceapă să vândă tot ce poate vinde pentru a face rost de lichidităţi.

Dezvoltatorii mari negociază creditele cu băncile

În mod normal, dezvoltatorii, dată fiind anvergura creditelor pe care le iau, au o poziţie avantajoasă în relaţia cu băncile, de cele mai multe ori reuşind să negocieze condiţii de creditare mai bune. Scumpirea generalizată a creditului însă, lipsa lichidităţilor şi faptul că ECE este, încă, prin definiţie, o zonă investiţională cu un grad ridicat de risc vor muşca din ce în ce mai mult din posibilităţile financiare ale dezvoltatorilor. Chiar dacă România este relativ ferită de situaţii ca în Spania, de exemplu, unde piaţa imobiliară a căzut trăgând în jos sectorul construcţiilor şi lăsând zeci de mii de constructori fără slujbe, oamenii de afaceri au tras deja semnalul de alarmă. “În contextul crizei mondiale, trebuie să lansăm o dezbatere publică despre sectoarele care sunt afectate şi cum le vom salva. Dezvoltatorii imobiliari, firmele de construcţii şi toate domeniile în care există un grad ridicat de îndatorare”, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) săptămâna trecută.

El a precizat că în loc de soluţii pentru reducerea şocului provocat de criza americană pe bursa din Bucureşti ar fi mai degrabă nevoie de măsuri care să sprijine sectorul imobiliar, care are un grad foarte ridicat de îndatorare, majoritatea proiectelor fiind dezvoltate din banii băncilor.  “Sunt dezvoltatori care au finanţare proprie de 20%, au întârzieri la vânzarea locuinţelor şi aleargă acum după bani din bancă în bancă. Sigur vor fi câştigătoare proiectele care sunt amplasate în zone bune, celelalte nu”, a explicat Pogonaru.

Bursa, sursă de bani ieftini, dar nu când scade pe zi ce trece

Unii dezvoltatori imobiliari, în special din Polonia sau Cehia, au apelat la bursele locale pentru a face rost de lichidităţi. La final, trăgând linie, listarea pe bursă a unei părţi dintr-un viitor proiect imobiliar poate aduna în timp record o sumă consistentă de bani, care poate fi obţinută astfel mult mai ieftin decât printr-un împrumut bancar, de exemplu. Criza din SUA însă şi valul de neîncredere privind bursele statelor emergente din Europa, respectiv ECE sau Noua Europă cum sunt numite mai nou, au dus bursele locale la minimele ultimilor doi-trei ani, România fiind în topul pierderilor. Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB) Stere Farmache a declarat de altfel în repetate rânduri că este uimit de faptul că nu se apelează la bursă pentru a face rost de bani. Farmache a explicat că bursa poate deveni o sursă reală de bani ieftini atât pentru proiectele imobiliare cât şi pentru cele de infrastructură, după modelul altor state europene.

El a subliniat că majoritatea investitorilor de pe BVB se plâng că nu mai au în ce să investească, de faptul că bursa este prea mică, de faptul că este nevoie de mai multe oferte publice iniţiale (IPO) ca să “împrospăteze” aerul de pe platforma de tranzacţionare şi portofoliile investitorilor. Explicaţiile pentru lipsa de iniţiativă a dezvoltatorilor sau a constructorilor faţă de listarea proiectelor pe bursă sunt multiple, de la obligativitatea unei transparenţe aproape perfecte până la evitarea formalităţilor de listare sau dorinţa de a menţine proiectul integral în portofoliul propriu, deci de a nu acorda drepturi de vot sau beneficii altor părţi implicate.

 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine