Alexandra PELE
Alexandra PELE
9627 vizualizări 22 mai 2013

În fiecare zi a anului trecut au fost montate, în medie, trei noi POS-uri, numărul lor ajungând la peste 126.000. Cu toate acestea, românii nu-şi pot plăti în prezent taxele şi impozitele la Fisc cu cardul, tranzacţiile de la Poştă se pot face doar cu bani în numerar, ratele la bancă trebuie achitate tot în cash, iar călătoriile cu trenul se pot plăti electronic numai în gările din marile oraşe.

În prezent, o serie de taxe şi impozite locale pot fi plătite online cu cardul sau la POS-urile instalate la ghişeele administraţiilor fiscale. Anul trecut, tranzacţiile efectuate cu cardul pentru plata taxele şi impozitelor au înregistrat o creştere de 30%, atât ca număr, cât şi ca valoare, ajungând la nivelul de 98 de milioane de euro, potrivit Visa Europe.

Un număr de 188 de primării au implementat sisteme de plată prin POS, tranzacţii pentru care nu se percep comisioane.

"Un contract păgubos"

Poşta Română oferă, pe lângă serviciile clasice de expediere a corespondenţei şi a coletelor, posibilitatea plăţii contribuţiilor.

La Poştă pot fi plătite atât facturile la utilităţi (UPC, Digi TV, Atlas Telecom, Orange, Cosmote, Romtelecom, Electrica, GDF SUEZ Energy, Telemobil (Zapp), Eufonika, Avon şi Vodafone), cât şi taxele şi impozitele, precum şi ratele la bancă. Cu toate acestea, niciunul dintre cele circa 6.200 de oficii poştale nu este dotat cu POS-uri.

Reprezentanţii Poştei spun că a existat o tentativă de a introduce plăţile electronice însă aceasta s-a soldat cu pierderi de circa 5 milioane de euro.

"Parte din pierderile de peste 100 de milioane de euro înregistrate de Poşta Română între anii 2009-2011 au fost generate de un contract păgubos încheiat de conducerea din acea perioadă, contract ce avea ca obiect dotarea reţelei poştale cu POS-uri. Urmare a acestui contract Poşta Română a plătit penalităţi de 5 milioane de euro fără a se realiza dotarea necesară pentru efectuarea de plăţi electronice în reţeaua poştală", au explicat reprezentanţii Poştei Române pentru gândul.

Având în vedere că peste 70% dintre cheltuielile companiei se duc pe salariile celor circa 32.400 de angajaţi, Poşta fiind unul dintre cel mai mare angajator din România, reprezentanţii instituţiei susţin că o investiţie în modernizarea oficiilor nu poate fi finanţată în prezent.

"Actuala conducere a companiei are ca obiect redresarea financiară şi modernizarea serviciilor puse la dispoziţia clienţilor. În momentul în care situaţia financiară a Companiei Naţionale Poşta Română va permite realizarea de investiţii, clienţii companiei vor putea să beneficieze de facilităţi moderne, printre care şi plata cu card bancar", au adaugat ei.

Câte gări sunt dotate cu POS-uri

În prezent, există 97 de gări şi agenţii de voiaj dotate cu POS-uri, puse la dispoziţie de către bănci, fără costuri suplimentare pentru CFR Călători, au precizat pentru gândul reprezentanţii CFR Călători. 

"În prezent, 97 de unităţi sunt dotate cu echipamente POS de plată cu card bancar, ceea ce reprezintă circa 35% din totalul unităţilor în care se asigură emiterea electronică a legitimaţiilor de călătorie (278 de unităţi cu emitere electronică)", au arătat reprezentanţii CFR Călători. Prin unităţi dotate cu echipamente POS se înţeleg atât gările cât şi agenţiile de voiaj din teritoriu.

Valoarea încasărilor prin plata cu cardul a fost, în 2012, de circa 19,5 milioane de lei, circa 4,5% din totalul sumelor încasate efectiv prin sistemul de emitere electronică a legitimaţiilor de călătorie.

Sistemul introdus în Gara de Nord a creat confuzie în rândul călătorilor şi a trebuit schimbat la scurt timp după deoarece procedeul prin care se efectua plata electronică era prea complicat.

Mai exact, clienţii care doreau să plătească legitimaţia cu cardul aveau la dispoziţie un singur ghişeu cu cititor de carduri, respectiv cel pentru rutele internaţionale. Acolo trebuia prezentat un bon de mână cu suma de plată, bon pe care îl primeau de la ghişeele unde se eliberau bilete pentru călătoriile interne. Pe baza bonului, operatorul de la ghişeul internaţional procesa plata, iar călătorul era nevoit să se întoarce cu chitanţa la ghişeul de unde primise bonul de mână, de unde i se elibera într-un final biletul.

Un alt sistem implementat de transportatorul de stat de călători a fost cel al automatelor de bilete. În prezent există un număr de 12 astfel de automate, amplasate în 8 staţii mari:

-        Staţia Bucureşti Nord – 3 automate
-        Staţia Constanţa – 1 automat
-        Staţia Ploieşti Sud – 1 automat
-        Staţia Braşov – 2 automate
-        Staţia Predeal – 1 automat
-        Staţia Iaşi – 1 automat
-        Staţia Cluj – 2 automate
-        Staţia Timişoara Nord – 1 automat

"Realizările din anul 2012 faţă de rezultatele obţinute în anul 2011, indică o creştere cu circa 42% a veniturilor realizate din vânzarile efectuate la automatele de bilete şi de circa 8% a numărului de călători deserviţi", au precizat reprezentanţii CFR Călători pentru gândul.

O altă modalitate de a plăti biletul de tren este aplicaţia online lansată de CFR călători.

"Din evoluţia încasărilor prin acest serviciu, rezultă că aplicaţia online se bucura de un real succes în rândul clienţilor. De la implementarea serviciului şi până în prezent, încasările medii zilnice au crescut în permanenţă. Astfel, în anul 2010, încasarile pe zi se ridicau la nivelul de circa 2.400 lei;  în anul 2011 la 8.900 lei; iar în anul 2012 la 14.850 lei pe zi", ne-au comunicat reprezentanţii companiei.

De ce nu pot fi plătite cu cardul ratele la bănci

Băncile din România sunt constrânse din punct de vedere juridic să efectueze plăţi cu cardul. Astfel, ratele la bancă nu pot fi achitate cu ajutorul POS-ului deoarece instituţia nu are ca activitate legală comerţul, prin urmare, în bilanţurile sale nu pot figura din punct de vedere legal astfel de plăţi.

"Băncile funcţionează conform unui cadru legal diferit de cel aplicabil comercianţilor. Deoarece nu au ca obiect de activitate comerţul, băncile nu pot accepta  plăţi aşa cum o fac comercianţii din piaţă. Prin urmare, la terminalele POS instalate în unităţile băncilor pot fi realizate doar anumite tipuri de tranzacţii, cum ar fi cele către unele instituţii publice. Atunci când se face o <plată cu cardul> în agenţia unei bănci, se procesează de fapt un avans de numerar, se înregistrează această sumă în contul clientului, iar apoi se virează în contul beneficiarului", a explicat pentru gândul Cătălin Creţu, director general România, Visa Europe.

Fiind nevoit să-şi plătească ratele în numerar, clienţii băncilor pierd o anumită sumă din banii retraşi pentru plata comisionului.

Cu câteva excepţii, majoritatea băncilor din România percep un comision de retragere de numerar între 0,2 şi 0,3% din sumă, în situaţia în care banii sunt scoşi de la un ATM al băncii de la care a fost emis cardul. În situaţia în care clientul alege un bancomat al unei alte instituţii de credit, comisionul este, în medie, de 0,5% din suma retrasă, plus o sumă fixă de 3 lei.

Fiscul promite posibilitatea plăţii prin toate instrumentele bancare până în 2017

Serviciile electronice oferite de Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF) vor fi extinse, astfel încât contribuabilii să-şi poată depune majoritatea declaraţiilor online până în 2017. Totodată, Fiscul promite implementarea unor sisteme de plăţi prin POS sau online banking, potrivit strategiei publicate la sfârşitul săptămânii.

"Vor fi create condiţiile tehnice şi procedurale pentru plata obligaţiilor fiscale prin toate instrumentele bancare", se arată în document.

Unul dintre obiectivele asumate de Fisc este "creşterea gradului de declarare electronică la distanţă până la 98% din totalul declaraţiilor primite pentru persoanele juridice, pentru declaraţiile care se pot depune prin acest sistem", potrivit documentului citat.

Cât de mult s-au obişnuit românii cu plăţile electronice

În luna martie s-au efectuat tranzacţii în valoare de 35,6 milioane de lei prin POS-uri.

La nivelul lunii martie, numărul cardurilor valide, în circulaţie în România, era de peste 13,6 milioane, în creştere cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce numărul cardurilor active era de circa 11,2 milioane, cu 4,6% mai mult decât în martie 2012, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Totodată, numărul ATM-urilor din ţară era de circa 10.900, în scădere cu 0,1% faţă de primul trimestru al anului trecut. De la bancomatele din ţară au fost retrase în jur de 26,4 miliarde de lei până la finele primului trimestru, în creştere cu 10,6% faţă de martie 2012.

În acelaşi interval de timp, numărul de POS-uri, dispozitivele folosite de comercianţi pentru procesarea plăţilor cu cardul, a crescut cu circa două procente, ajungând la peste 124.800, în scădere însă faţă de sfârşitul anului trecut când existau circa 126.200 de astfel de dispozitive, potrivit datelor oficiale.

Valoarea tranzacţiilor procesate prin POS-uri a ajuns la circa 4,2 miliarde de lei, cu 11,9% mai mult decât în martie 2012.

Evoluţia acestor tranzacţii a fost ceva mai bună decât cea a retragerilor de numerar de la bancomate, semn că românii încep să folosească tot mai des cardul ca instrument de plată.

Chiar şi aşa, sumele totale plătite cu cardul sunt de şase ori mai mari decât valoarea totală a retragerilor din bancomate, reiese din datele oficiale.

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

Citește și: