De ce România sprijină Polonia şi Ungaria în disputa cu UE privind pensiile private

De ce România sprijină Polonia şi Ungaria în disputa cu UE privind pensiile private Foto: Reuters, Springer

Nouă state europene, printre care Polonia, Ungaria şi România, cer UE ca valoarea contribuţiilor către sistemele de pensii private obligatorii să fie "scoasă" din deficitul bugetar

România a semnat recent, alături de alte opt state europene, printre care se numără Ungaria, Polonia, Bulgaria şi Suedia, o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, prin care se cere modificarea metodelor de calculare a deficitului bugetar.

Reprezentanţii celor nouă state cer Consiliului ca plăţile efectuate de stat în contul contribuţiilor la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) să nu mai fie incluse la capitolul cheltuieli. Dacă demersul va avea succes, ministerele de finanţe ar putea câştiga un "spaţiu de manevră" când vine vorba despre deficitul bugetar.

De exemplu, un stat cu un deficit bugetar estimat la 5% din PIB, în care contribuţiile către fondurile de pensii Pilonul II reprezintă 2% din PIB, ar putea avea, după modificarea normelor de calcul, un deficit de doar 3% din PIB, cele două puncte procentuale câştigate astfel însemnând că pot fi cheltuiţi mai mulţi bani.

Deşi sunt plătite de angajatori, contribuţiile sunt trecute la cheltuieli de stat

"În momentul de faţă, banii viraţi de stat în conturile administratorilor sunt trecuţi la capitolul cheltuieli, deşi ei sunt plătiţi, de fapt, de către angajatori. Pentru că statul încasează contribuţiile sociale, din care redirecţionează o mică parte spre pensiile de tip Pilonul II, aceste plăţi sunt incluse în deficitul bugetar", a declarat pentru Gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii.

El a atras atenţia însă că eventuala modificare a normelor de calcul va aduce beneficii României doar pe termen lung, pe măsură ce contribuţiile către Pilonul II vor creşte. "Pentru România, miza este mică în acest moment.

Pentru state ca Polonia sau Ungaria, unde acest tip de sistem este în vigoare de 10-12 ani, ar fi un câştig substanţial", a explicat Crăciun. Anul trecut, contribuţiile către Pilonul II au fost de 0,27% din PIB, respectiv de 1,32 miliarde de lei, deficitul bugetar fiind de 7,3% din PIB. Dacă aceste contribuţii nu ar fi fost incluse în deficit, statul român ar fi putut cheltui în plus suma de 1,3 miliarde de lei.
În România, miza este politică

Dacă în cazul României miza financiară propriu-zisă este relativ mică, anul acesta, de exemplu, contribuţiile către Pilonul II ar putea ajunge la 1,57 miliarde de lei, respectiv 0,31% din PIB, modificarea normelor ar avea, totuşi, un impact foarte important, nu asupra bugetului, ci asupra mediului politic.

"Ar avea un impact important asupra mediului politic. Ar fi un motiv în minus pentru a face presiuni asupra acestui sistem de pensii private. Aduceţi-vă aminte de propunerile privind reducerea contribuţiei către Pilonul II de la 2,5% la 0,5% sau, şi mai grav, de propunerile privind posibilitatea naţionalizării pensiilor private, respectiv reintegrarea lor în sistemul public", explică directorul de investiţii al Eureko Pensii.

Iniţiativa, care aparţine Poloniei, este susţinută şi de România, Suedia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Lituania şi Letonia. Oficialii Consiliului European au declarat, până în acest moment, doar că nu au încă o poziţie clară asupra acestui subiect, dar că el este unul "relevant"

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine