Doar 0,27 hectare de pădure pentru fiecare român

Doar 0,27 hectare de pădure pentru fiecare român

Media Uniunii Europene este de 0,31 ha/locuitor

Peste 350.000 ha au fost defrişate „la ras” cu drujba

Chiar dacă, deocamdată, ne menţinem pe o poziţie privilegiată, fiind a şaptea putere forestieră a Europei, dacă putem spune aşa, adică ceea ce promit unii guvernanţi că vom deveni din punct de vedere economic, România se află într-o plină criză din acest punct de vedere.

Deja, din cauza tăierilor iresponsabile din ultimii 18 ani, s-a ajuns la situaţia în care suprafaţa de fond forestier, de 6,4 milioane de hectare, raportată la numărul de locuitori este sub media europeană – 0,27 ha/locuitor în România, faţă de 0,31 ha/locuitor. Peste 350.000 ha au fost defrişate “la ras”, iar alte 500.000 au fost brăcuite (parţial defrişate), aceste estimări ale oficialilor de la Bucureşti fiind confirmate şi de o evaluare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

“Din păcate, în ultimii ani asistăm la o reducere dramatică a suprafeţelor împădurite, cu toate că încă suntem o putere forestieră la nivelul Uniunii Europene. Pădurea este singura resursă energetică regenerabilă, însă şi ea trebuie protejată”, ne-a declarat preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, Marian Stoicescu.

Din cauza lipsei pădurilor, a continuat el, se intensifică procesul de deşertificare în multe zone ale ţării. Totodată, ne confruntăm cu un proces accelerat de eroziune  solului, apariţia alunecărilor de teren şi, în final, cu viituri şi inundaţii.

Mai rămân de retrocedat sub 500.000 ha

Din totalul fondului forestier, de 6,4 milioane de hectare, dintre care şase milioane reprezintă pădure propriu-zisă, 3,5 milioane ha se află încă în proprietate statului, rămânând de retrocedat în continuare către foştii proprietari mai puţin de 500.000 ha. Chiar dacă legea are un caracter reparatoriu, de multe ori ea a fost aplicată abuziv, sensul ei fiind denaturat, după cum a declarat pentru Gândul Marian Stoicescu. Conducerea Federaţiei a sesizat în nenumărate rânduri organele abilitate ale statului cu privire la cazuri de retrocedări abuzive, însă totul s-a oprit în instanţă, unde “beneficiarii” acestor împroprietăriri au obţinut câştig de cauză. Bunăoară, în judeţul Alba, susţine Stoicescu, în această situaţie se află peste 6.000 ha, însă cazuri similare au fost semnalate şi în Prahova, Bacău sau Suceava.

“Din păcate, aceşti falşi proprietari sunt primii care bagă drujba şi încep să defrişeze, pentru ca, în cazul în care vor fi nevoiţi să restituie suprafeţele de teren respective, să fi apucat să vândă între timp masa lemnoasă”, spune Marian Stoicescu. El acuză lipsa de răspundere a guvernanţilor, indiferent care au fost aceştia în ultimii ani, faţă de integritatea pădurilor româneşti. Alături de carenţele legislative, nici reglementările în vigoare nu sunt aplicate suficient de strict. Ce să mai vorbim de “conştiinţa forestieră”, care în rândul populaţiei este sublimă, dar lipseşte aproape cu desăvârşire. Pe de altă parte, din păduri au fost defrişaţi de multe ori numai arborii de calitate superioară care au fost solicitaţi la export, fiind afectată structura fondului forestier.

Experienţa europeană

În viziunea Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, pentru a încerca ieşirea din criză se impune o întărire a rolului statului în domeniu, după modelul existent în celelalte ţări comunitare. Tot în multe state din Uniunea Europeană, proprietarii de terenuri agricole primesc din partea autorităţilor stimulente financiare pentru convertirea lor în suprafeţe forestiere.

Stimulente financiare se acordă, totodată, şi în scopul prevenirii defrişărilor. Pentru ca situaţia din România să revină la normal, Marian Stoicescu propune măsuri drastice, cum ar fi confiscarea de către stat a pădurilor care nu sunt administrate silvic sau care au fost supuse defrişărilor sau revizuirea şi anularea actelor de proprietate pentru pădurile care au fost dobândite prin acte false sau pe baza unor mărturii mincinoase.

Pedepse sporite

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Silvic (Legea 46/2008), au fost practic dublate pedepsele aplicate în cazul infracţiunilor la regimul silvic. De exemplu, cei care sunt depistaţi că au defrişat neautorizat masă lemnoasă în valoare mai mare de 4.000 de lei riscă să fie pasibili de până la 16 ani de închisoare.

9.000 ha, împădurite în 2008

Până la finele anului în curs vor fi împădurite terenuri în suprafaţă totală de 9.000 de hectare. Dintre acestea, 1.000 ha vor fi împădurite prin grija ocoalelor silvice private, 130 la număr în total, iar restul de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva. În plus, alte 8.000 ha vor intra în programul de regenerări naturale, adică va fi protejată creşterea lăstărişului rezultat după defrişare.
 

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine