no author
Mona Scarisoreanu
13284 vizualizări 26 mai 2017

“Entităţile raportoare sunt obligate să transmită un raport pentru activitate suspectă Oficiului dacă acestea cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi; c) informaţiile pe care entitatea raportoare le deţine pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni sau pot folosi pentru impunerea prevederilor prezentei legi”, se arată în proiectul de lege.

De asemenea, firmele înregistrate în România vor raporta cine le controlează, de fapt, şi care sunt „beneficiarii reali” ai activităţii lor.

„Persoanele juridice şi construcţiile juridice înregistrate pe teritoriul României sunt obligate să obţină şi să deţină informaţii adecvate, corecte şi actualizate cu privire la beneficiarul lor real, inclusiv detaliile intereselor generatoare de beneficii deţinute”, se precizează în proiectul de lege.

Iar în în expunerea de motive se arată că: “Un element de noutate absolută este dat de înfiinţarea registrelor beneficiarilor reali ai persoanelor juridice; decizia de înfiinţare a acestora a fost luată la nivel european ca răspuns la atacurile ”Panama Papers” şi la atacurile teroriste survenite în capitalele statelor membre. Conform proiectului de act normativ, beneficiarii reali (persoanele fizice ce controlează persoane juridice) definiţi potrivit legii sunt înregistraţi în Registre (Registrul Comerţului, Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor) ce pot fi utilizate de autorităţile statului, dar şi de entităţile obligate atunci când aplică măsuri de identificare a clientelei. La nivel european este preconizat ca, la nivelul anului 2019, aceste registre naţionale să fie interconectate, permiţând astfel o transparenţă îmbunătăţită a circuitelor financiare, atât naţional, dar şi transnaţional”.

În cea ce priveşte persoanele expuse politic, se arată că: “În cazul tranzacţiilor sau relaţiilor de afaceri cu persoane expuse politic, entităţile raportoare, aplică, în plus faţă de măsurile-standard de cunoaştere a clientelei următoarele măsuri: a) dispun de sisteme adecvate de gestionare a riscurilor, inclusiv de proceduri bazate pe evaluarea riscurilor, pentru a stabili dacă un client sau beneficiarul real al unui client este o persoană expusă politic; b) obţin aprobarea conducerii de rang superior pentru stabilirea sau continuarea relaţiilor de afaceri cu astfel de persoane; c) adoptă măsuri adecvate pentru a stabili sursa patrimoniului şi sursa fondurilor implicate în relaţii de afaceri sau în tranzacţii cu astfel de persoane; d) efectuează în mod permanent o monitorizare sporită a respectivelor relaţii de afaceri”.

De asemenea, alături de notari şi avocaţi, executorii judecătoreşti au fost incluşi în categoria persoanelor juridice liberale obligate să furnizeze informaţii legate de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Citește și: