Economist Intelligence Unit văd un curs sub 4 lei/euro la finele lui 2010. Comisia de Prognoză spune că nici în 2014 cursul nu va scădea atât de mult

Economist Intelligence Unit văd un curs sub 4 lei/euro la finele lui 2010. Comisia de Prognoză spune că nici în 2014 cursul nu va scădea atât de mult

Economiştii de la EIU atrag atenţia că atât cursul cât şi respectarea acordului cu FMI depind aproape integral de mediul politic, obligat să taie din pensii şi salarii.

La finele anului viitor leul s-ar putea aprecia până la un curs de 3,97 lei/euro, similar cu cel de la finele lui 2008. Până atunci însă moneda naţională va avea de suferit. La sfârşitul alegerilor prezidenţiale, leul ar putea cădea până la 4,33 lei/euro, estimează economiştii de la Economist Intelligence Unit (EIU) într-un raport privind România.

EIU este însă mult mai optimistă decât oficialii români. În timp ce bugetul pe 2010 este fundamentat pe un curs de 4,2 lei/euro, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) estimează un curs mediu de 4,25 lei/euro atât în 2009 cât şi anul viitor, urmând ca din 2011 să scadă. De fapt, conform calculelor CNP, paritatea leului faţă de euro nu va scădea sub 4 lei/euro nici măcar în 2014, când se estimează un curs mediu anual de 4,05 lei/euro.

Mediul politic poate îngropa leul în acest an

Experţii EIU precizează însă că soarta leului în acest an depinde aproape integral de contextul politic şi de strategia BNR privind moneda naţională. "Leul s-a apreciat faţă de euro şi dolar înainte de criza politică din a doua jumătate a anului 2009, dar s-a depreciat ulterior spre 4,3 lei/euro. Leul se va confrunta cu presiuni suplimentare dacă criza politică se va prelungi şi dacă Guvernul nu reuşeşte să controleze cheltuielile publice în trimestrul al patrulea. BNR a anunţat că intervenţiile pe piaţa valutară vor fi prudente, ceea ce ar putea rezulta într-o volatilitate mai mare", se precizează în raport.

Dealerii: Nu este exclus un curs de peste 4,4 lei/euro în 2010

În timp ce străinii şi oficialii români sunt destul de optimişti, dealerii spun că investitorii străini se aşteaptă la cu totul altfel de cotaţii. "A devenit evident că ţinerea cursului în ultimele zile sub pragul de 4,3 lei/euro se datorează BNR şi nu rezultatelor bune ale economiei. Nu este exclus să vedem anul viitor o depreciere sensibilă a leului, până la o cotaţie de peste 4,4 lei/euro", a declarat pentru Gândul un dealer. El a precizat că dacă BNR va decide să nu mai ţină cursul din scurt, este posibil ca investitorii străini, în lipsa unor rezultate bune ale economiei locale, să mizeze şi pe cursuri mai mari.

De fapt, deşi estimează un curs mai bun pentru leu la finele anului viitor, EIU subliniează în raport că moneda românească poate fi considerată în continuare supraevaluată. "Totuşi, bazându-ne pe estimările privind rata de echilibru, este posibil ca leul să fie în continuare supraevaluat în mod semnificativ. Posibilele probleme de competitivitate a României sunt legate de faptul că alte valute din regiune s-au depreciat substanţial în acest an", susţin economiştii EIU.

Scumpirile vor depinde de curs şi de eventuala mărire a taxelor

La finele lui 2010 inflaţia va coborî până la 3,8%, estimează EIU, cu precizarea că o scumpire generalizată mai mare a bunurilor şi serviciilor este evidentă în cazul în care leul se va deprecia sau dacă Guvernul va decide majorarea de taxe şi impozite.

Optimismul EIU este depăşit însă de cel al BNR, care prevede o inflaţie de 2,6% la finele anului viitor, ţinta de inflaţie asumată de banca centrală fiind de 3,5%, plus minus un punct procentual.

EIU: Acordul cu FMI este pus în pericol de frica de a pune în practică măsuri nepopulare

Respectarea acordului cu Fondul, literă cu literă, este pusă sub semnul întrebării de EIU, cel puţin atât timp cât oficialii români s-au dovedit foarte sensibili la opinia publică asupra unor cerinţe cum ar fi tăierile de salarii sau de pensii. "Oricare ar fi complexitatea politică a noului guvern, sunt dubii dacă acesta va implementa tăierile dure de costuri din sectorul public, inclusiv reducerile salariale şi de pensii cerute de către FMI", se susţine în raport. Economiştii susţin de asemenea că dacă guvernul Negoiţă nu va fi aprobat în Parlament, varianta cea mai probabilă în cazul de faţă, forma noului guvern va fi de terminată de rezultatul alegerilor prezindenţiale. (V.R.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine