Economistii prevad o mutare a comertului catre Est

Postat la: 27.09.2006 00:00

Economistii prevad o mutare a comertului catre Est

Tot mai multi economisti straini se indoiesc de capacitatea UE de a face fata provocarilor economice ale viitorului. Conceputa ca un mamut cu picioare de lut, strategia economica a UE este contestata de tot mai multi economisti si reputati profesori de economie, chiar din interiorul Uniunii. Majoritatea vorbesc despre "sindromul Imperiului Roman" sau, cu alte cuvinte, despre tot mai slaba capacitate organizatorica a statelor membre de a gestiona o plapuma sub care se pot intinde cu tot mai mare dificultate. Exista un sentiment al declinului UE, care sta la originea Agendei Lisabona. Acest sentiment este exprimat in analize mult comentate, de pilda in Franta: "La France qui tombe" (Franta care cade) a lui Nicolas Baverez sau raportul Camdessus. In Germania a aparut "Ist Deutschland noch zu retten" (Poate Germania sa fie salvata inca?) a cunoscutului economist H. Werner Sinn si "Wir sind besser als Wir glauben" (Suntem mai buni decat credem) a lui Peter Bofinger. "Euro-scleroza" dateaza de cativa ani Profesorul de economie Daniel Daianu confirma valul europesimismului. "Problema semnalata de valul actual de europesimism este reala. Iar marea diferenta fata de contextul examinat cu decenii in urma este ca in economia globala de azi avem actori economici cu greutate specifica mare, care vin din lumea saraca. Ma refer la China si India. In plus, adesea, jocurile economice nu sunt cu suma nenula in spatiul global; unii castiga, in timp ce altii pierd". Daianu mai precizeaza ca Japonia miracolului economic postbelic era exceptia care intarea regula. "Japonia era exceptia. Adaugand India, vedem ce inseamna sute de milioane de persoane care, la salarii foarte mici, invadeaza lumea cu pantofi, confectii, dar si cu produse sofisticate - electronice si microelectronice. Aceasta este marea provocare economica pentru Europa, la care raspunsul nu este simplu de dat", spune profesorul Daianu. In urma unor studii si analize, Daianu confirma: "Exista tendinte de divergenta inauntrul Uniunii, ceea ce duce la tensiuni, frictiuni. Asistam si la o situatie inedita pentru Europa: zona cu aparenta vitalitate este in Europa centrala si de rasarit, unde, de cativa ani, ratele de crestere economica sunt undeva intre 5 si 7 %, fata de media de 1,5 - 2%, in partea occidentala a Uniunii. Daca nu se va investi mai mult in cercetare si dezvoltare, daca nu se va mari capacitatea de adaptare, avantajele competitive ale UE se vor eroda, cu consecinte rele pentru nivelul de trai, stabilitatea sociala si politica". La randul lor, economistii romani spun ca solutia ar fi o reorientare a comertului romanesc spre statele estice. Florin Citu, analist-sef la ING Bank, sustine ca aceasta ar fi mutarea viitorului. "Orientarea spre spatiul estic este o mutare cu perspective pe termen mediu si lung incurajatoare. Cred ca o astfel de orientare trebuie facuta in asa fel incat sa nu atraga din resursele folosite la promovarea produselor noastre pe pietele dezvoltate", spune Citu. La randul sau, directorul Grupului pentru Economie Aplicata (GEA), Liviu Voinea, afirma ca euro-scleroza dateaza de cativa ani. "Termenul de «euro-scleroza», referitor la dificultatea birocratiei europene de a adapta mecanismele comunitare la provocarile curente, dateaza de vreo doua decenii. S-a vorbit si despre «euro-indigestie», dupa ce UE-15 a inghitit zece noi state membre in 2004. O eventuala diversificare si orientare si catre Est va fi naturala, dar numai dupa ce vom ajunge comparabili ca structura de productie cu tarile UE, astfel incat intre noi si alti parteneri estici sa existe inzestrari diferite cu factori de productie", a conchis Voinea.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine


 

 

Urmareste Gandul.info prin:
facebook
twitter
RSS  | mobil

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa