Loredana VOICULESCU
Loredana VOICULESCU
7646 vizualizări 27 oct 2013

O eventuală majorare a cotei unice de la 16% la 22% ar putea avea efecte “dramatice” pe piaţa forţei de muncă, putând conduce la o amplificare a fenomenului muncii la negru. De asemenea, România ar putea pierde din competitivitate, deoarece costul muncii va fi mai ridicat.

"O eventuală creştere a cotei unice este posibil să determine o uşoară tendinţă de creştere a pieţei muncii la negru”, a declarat pentru gândul Silviu Şeitan, doctor în economie, membru în Consiliul Fiscal, fost consilier în cadrul Ministerului Finanţelor.

În România, erau anul trecut circa 1,45 milioane de salariaţi “la negru”, reprezentând aproximativ 23% din totalul angajaţilor din economie, potrivit datelor Consiliului Fiscal, ceea ce înseamnă că, în medie, unul din patru angajaţi din România lucra “la negru”.

Statul a pierdut 4 miliarde de euro din munca la negru în 2012, astfel că pentru fiecare angajat fără forme legale bugetul a pierdut anul trecut 2.758 euro.

Discuţiile despre posibilitatea creşterii cotei unice, respectiv şi a impozitului pe venit, au avut loc în USL în contextul elaborării bugetului pentru 2014, în condiţiile nerealizării veniturilor prognozate pentru anul în curs. În primele nouă luni ale acestui an, minusul încasărilor faţă de programul pe care a fost fundamentat bugetul pe 2013, se situează în jurul a 6 miliarde de lei, iar amplificarea fenomenului muncii la negru va avea efecte negative în încasări.

Economia subterană din România este estimată la 39,6 miliarde euro în acest an, în scădere cu 3,5% faţă de acum cinci ani, şi reprezintă 28% din PIB, pe locul doi ca pondere în Europa după Bulgaria, potrivit unui raport al Visa Europe, citat de Mediafax.

Dintre cei 1,45 milioane de angajaţi fără forme legale din România, un sfert au studii superioare, iar o parte importantă dintre ei efectuează lucru calificat sau “la birou”, situaţie care contrazice tendinţa europeană, se arată într-un studiu al Băncii Mondiale.

Numărul angajaţilor la negru a crescut cu aproape 500.000 în criză:

La sfârşitul lunii iulie erau înregistrate 5,68 milioane de contracte de muncă active  - un plus de 27.000 faţă de iulie 2012 -, în timp ce numărul de salariaţi fiscalizaţi, pentru care se plătesc impozite şi contribuţii sociale, a ajuns la 5,15 milioane de persoane, mai mult cu peste 17.000 de angajaţi faţă de anul trecut, potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii.

"Dacă în perioada ianuarie 2009-aprilie 2012 efectivul salariaţilor stabili, conform metodologiei INS  - salariaţi care lucrează 22 de zile pe lună, 8 ore pe zi, în companii cu minimum 4 angajaţi - a scăzut cu 530.000, în timpul Guvernării Ponta, mai 2012 - septembrie 2013, efectivul salariaţilor stabili a crescut cu 94.300 persoane", ne-a precizat Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta. El a amintit că ţinta propusă ca medie anuală este de 125.000 de noi locuri de muncă. 

Salariaţii vor plăti din propriul buzunar majorarea impozitului pe venit

O majorare a cotei unice ar putea avea efecte “dramatice”, atât pentru salariaţi, cât şi pentru angajatori, sunt de părere specialiştii în resurse umane contactaţi de gândul.

“Impactul asupra costurilor unei organizaţii ar fi foarte mare, pentru că bugetul de salarii reprezintă o cheltuială importantă în cadrul bugetului unei companii. Salariaţii ar trebui să suporte o pierdere la salariul net, ceea ce ar avea un impact negativ asupra nivelului de implicare al angajaţilor”, a declarat pentru gândul Oana Datki, country manager al Consulteam România.

Companiile nu vor suplimenta salariile proporţional cu pierderea pe care o vor suferi angajaţii, în acest caz, este de părere Datki.

Având în vedere că ţinta de inflaţie în acest an este de 3,1%, şi că în medie, creşterile de salarii în economie au fost de 5%, angajaţii au resimţit în acest an o creştere medie a puterii de cumpărare mai mică de 2%, susţine Datki. Însă cea mai mare parte a salariaţilor nu a avut parte de majorări de salarii în acest an, astfel că puterea lor de cumpărare a scăzut.

Şi Viorel Gheţe, managing partner BPI Group, consideră că, în cazul în care cota unică va fi majorată la 22%, pe termen scurt, angajaţii vor resimţi din plin impactul scăderii salariului net incasat odată aplicată noua cota de impozitare, iar în buzunarul lor, această schimbare va însemna scăderea puterii de cumpărare.

“Apariţia cotei unice a fost determinată de dorinţa de a incuraja investiţiile creatoare de locuri de muncă şi intrarea în legalitate/fiscalizarea unor venituri. În plus, cota unică a fost percepută ca un pact social al guvernării cu salariaţii, mai ales cei din clasa medie, pe care stă aşezată toată povara cotizaţiilor pentru diverse prestaţii sociale în această ţară”, a declarat pentru gândul Viorel Gheţe, care atrage atenţia că în România un număr mic de persoane active, salariaţi, contribuie pentru acoperirea cheltuielilor sociale a unui "strat" mult mai mare de persoane, pensionari şi asistaţi sociali.

El consideră că o “modificare brutală” a cotei unice va distruge acest pact social şi, din perspectivă electorală, guvernul care va lua o asemenea decizie va fi “extrem de fragilizat”.

Raport Banca Mondială: Salariile sunt impozitate prea mult - unul dintre motivele muncii la negru

În România, dar şi în alte ţări precum Belgia, Cipru, Franţa, Grecia Marea Britanie, între 20 şi 30% din angajaţii la negru deţin diplomă universitară, conform unui raport al Băncii Mondiale.

Sursa World Bank// In from the shadow

Raportul Băncii Mondiale menţionează şi o analiză realizată pentru Comisia Europeană care relevă faptul că cel mai frecvent motiv pentru care unele persoane acceptă să muncească la negru este că în sectorul oficial salariile sunt prea scăzute.

Taxele şi contribuţiile la asigurările sociale sunt deseori menţionate ca fiind motive importante pentru a alege munca în economie nefiscalizată.

Printre alte motive se numără şi lipsa unor controale eficiente din partea autorităţilor şi un număr redus de locuri de muncă pe piaţa muncii fiscalizate.

Cât plăteşte angajatul şi cât plăteşte angajatorul pentru un salariu net de 1.423 lei

De exemplu, la un salariu brut de 2.000 de lei, salariul net este de 1.423 de lei, iar costul angajatorului este de 2.560 de lei. 

În acest caz, valoarea totală a taxelor pe care le plăteşte la stat salariatul este de 577 de lei, în timp ce angajatorul plăteşte 560 de lei.

În total, pentru un salariu net de 1.423 de lei, statul încasează, de la angajat şi angajator, taxe de 1.137 de lei.

(clic pe imagine pentru a mări)

 

În România aproape 23% dintre respondenţii unei anchete realizate în 2008 au recunoscut că îşi primeau banii "în plic", respectiv nefiscalizaţi, în timp ce în Cehia, de exemplu, doar 3% dintre salariaţi erau plătiţi “la negru”, potrivit unei anchete realizate în 2008, citată în raportul Băncii Mondiale din 2012.

În România salariaţii primeau 70% din salariile lor în asemenea manieră, în timp ce în alte state UE procentajul era mult mai mic, se menţionează în studiul citat, care se bazează pe răspunsurile unor angajaţi din 11 ţări din state central şi est europene.

Mulţi angajatori vor alege să plătească o parte din salariu la negru. “Evaziunea va spori”

În urma unei eventuale majorări a cotei unice, respectiv şi a impozitului pe venit, Gheţe crede că mulţi angajatori vor alege să plătească, din nou, o parte din salariu “la negru” pentru a nu-şi pierde salariaţii, iar evaziunea fiscală va spori.

“Pe termen lung, România va pierde din competitivitatea forţei de muncă, deoarece costul muncii va fi mai ridicat. Pentru investitori, crearea de locuri de muncă în România va fi mai scumpă decât până în prezent”, este de părere reprezentantul BPI Group. În opinia lui, statul ar trebui să creeze "mecanisme de incitare" a angajatorilor pentru a renunţa la munca la negru şi pentru a aduce salariaţii în legalitate, plătindu-şi astfel taxele şi asigurându-le acestora serviciile sociale.

“Mecanismele incitative sunt de regulă axate pe limitatea taxării muncii, prin reduceri de taxe sau costuri sociale asociate. Propunerea de reducere a CAS pentru angajator, pentru care aparent nu există finanţare, era din aceasta categorie a limitarii poverii fiscale asupra companiilor”, spune Gheţe.

Piaţa muncii, în stagnare

În majoritatea sectoarelor economiei, opinia reprezentanţilor firmelor de recrutare este că în prezent piaţa muncii este în stagnare. Bugetele pentru noi angajări sunt mai mult decât modeste. “Este mai mult vremea optimizării organizaţiilor. Multe corporaţii se află într-o mişcare de regândire pe regiuni geografice, având obiectivul de a construi echipe mai mici şi mai flexibile”, susţin reprezentanţii firmelor din domeniul resurselor umane.

Există însă şi excepţii, împotriva curentului mergând industria IT, poate singura care mai creşte în mod agresiv.

“În ciuda facilităţilor fiscale evidente oferite de către statul roman pentru a incuraja investitii importante in acest sector de activitate, sectorul ar dori sa recruteze, dar nu prea mai are pe cine“, a exemplificat Gheţe, care vorbeşte despre de o perioada fastă şi în alte sectoare, precum serviciile medicale private sau toate companiile beneficiare ale fenomenului externalizării.

Economia subterană

Economia subterană din România este estimată la 39,6 miliarde euro în acest an, în scădere cu 3,5% în ultimii cinci ani, şi reprezintă 28% din PIB, pe locul doi ca pondere în Europa după Bulgaria, potrivit unui raport al Visa Europe, citat de Mediafax. Astfel, economia subterană din Europa va atinge în acest an 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din PIB.

Singurul stat unde economia nefiscalizată are o pondere mai ridicată la PIB decât în România este Bulgaria, cu 31%, faţă de 8-10% în Elveţia, Austria, Olanda sau Marea Britanie.

Fii la curent cu ştirile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.

Citește și: