no author
Victor Rotariu
68247 vizualizări 31 iul 2011

În 2010, statul a încasat, în total, din toate judeţele din România şi din Municipiul Bucureşti, taxe şi impozite în valoare de 31,89 de miliarde de euro. Judeţele au primit înapoi de la stat 8,216 miliarde de euro, sub forma cotelor şi a sumelor defalcate din impozitul pe venit, a sumelor defalcate din taxa pe valoare adăugată şi sub forma subvenţiilor, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice obţinute de gândul.

Din total, subvenţiile au fost de circa 1,23 de miliarde de euro, respectiv aproape 1% din PIB.

Per total raportul între banii pe care statul îi încasează, sub forma taxelor şi a impozitelor, din fiecare judeţ şi banii primiţi înapoi de judeţe este de aproape 1 la 4, respectiv din fiecare patru euro încasaţi de stat într-un judeţ, unul se întoarce la autorităţile locale.

Din fiecare 100 de euro încasaţi de stat la nivel judeţean, Vasluiul primeşte 90 de euro înapoi

Acest raport diferă însă foarte mult la nivel naţional. Dacă în cazul Bucureştiului el este de aproape 26%, respectiv din fiecare 100 de euro încasaţi la bugetul central doar 26 de euro se întorc la bugetul local, în cazul Vasluiului acest procent este de 89,3%, conform calculelor gândul pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Practic, 90% din banii pe care statul îi încasează la nivelul judeţului Vaslui se întorc la Consiliul Judeţean şi la autorităţile locale, ceea ce înseamnă că, strict la acest capitol, contribuţia acestui judeţ la bugetul central este mult mai mică, şi ca raport, decât a altor judeţe. Astfel, din cei 155 de milioane de euro încasaţi de stat pe raza judeţului Vaslui în 2010, 139 de milioane de euro au fost primite înapoi de autorităţile locale.

Harta judeţelor după raportul între banii primiţi de la stat şi banii încasaţi de stat prin taxe şi impozite

CLICK PENTRU A MĂRI

SURSĂ: calcule gândul pe baza datelor Ministerului Finanţelor Publice.

Excedentul Capitalei este suficient pentru a acoperi bugetul CJ Vaslui timp de 28 de ani

La polul opus se află, după cum era de aşteptat, Capitala, care a contribuit la bugetul central cu 5,47 de miliarde de euro (taxele şi impozitele centrale) şi a primit înapoi doar 1,45 miliarde de euro. Diferenţa de aproape patru miliarde de euro este suficientă pentru a asigura bugetul CJ Vaslui (dacă rămâne la nivelul din 2010) timp de 28 de ani.

Contactat de gândul, Vasile Mihalachi, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, a explicat că asta este situaţia. "Ce să facem? Suntem cel mai sărac judeţ din ţară. Sunt foarte puţine societăţi la noi în judeţ... noi..doar din încasările noastre, atât taxe locale cât şi cotele defalcate, nu ne putem asigura existenţa", ne-a declarat el. Mihalachi a ţinut să sublinieze că "Fără sprijinul statului nu avem cum să trăim, nu putem asigura buna funcţionare a instituţiilor publice".

VEZI AICI TOPUL CELOR MAI SUBVENŢIONAŢI ROMÂNI, PE JUDEŢE

În mod evident, valoarea taxelor şi impozitelor încasate la bugetul central din fiecare judeţ în parte, este direct proporţională cu populaţia, cu numărul de angajaţi şi cu mărimea mediului de afaceri.

După Capitală, în topul judeţelor care primesc, procentual, cei mai puţini bani înapoi de la stat, se află Ilfov, cu 30%, Cluj, cu 37,4% şi Timiş, cu 37,7%.

Judeţele mai "bogate": Este vorba despre principiul solidarităţii

Întrebat de dacă i se pare normal ca unele Consilii Judeţene să primească, procentual, mai mulţi bani înapoi de la stat decât altele, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a răspuns diplomatic. "Este vorba despre principiul solidarităţii. Mi se pare normal ca statul să sprijine suplimentar judeţele care, din diverse motive, au probleme în acest sens. Este nevoie de o dezvoltare unitară a României, trebuie să existe un echilibru... în final, nivelul de trai, se calculează per total", a declarat el pentru gândul.

Tişe a subliniat însă, că niciun CJ, oricare ar fi el, nu se poate descurca doar cu ce primeşte de la stat.

"Nu mi se pare firesc doar să stai cu mâna întinsă către Bucureşti cerând să primeşti mai mulţi bani. Preocuparea noastră acum este, de exemplu, să atragem cât mai multe fonduri europene. Avem proiecte de 400 de milioane de euro în acest moment", spune preşedintele CJ Cluj. El a precizat că din bugetul total de circa 100 de milioane de euro, circa 60% reprezintă cheltuieli legate de asistenţa socială şi de instituţiile locale.

Şeful CJ Harghita spune că nu mai e supărat că unii primesc mai mult: "Important este ca banii să ajungă la oameni"

Tot de solidaritate vorbeşte şi Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, recunoscut mai degrabă pentru declaraţiile în favoarea înfiinţării administrative a Ţinutului Secuiesc.

"E bine să ne bucurăm şi pentru alţii. Când eram mai tânăr şi eram vice-preşedinte la Consiliu, mă enervam. Acum însă am 37 de ani şi îmi dau seama că important este ca banii să ajungă la oameni, indiferent din ce judeţ sunt", ne-a declarat el. Conform calculelor gândul, Harghita şi Covasna primesc înapoi de la stat 59,5%, respectiv 60,5% din banii încasaţi de stat în aceste judeţe.

VEZI AICI TOPUL, PE JUDEŢE, AL ROMÂNILOR DE LA CARE STATUL ÎNCASEAZĂ CEI MAI MULŢI BANI DIN TAXE ŞI IMPOZITE

Întrebat cum comentează acest nivel, care dovedeşte că aceste judeţe nu sunt "subvenţionate integral", după cum au declarat unii politicieni, preşedintele CJ Harghita a preferat un ton diplomatic. "E o dovadă în plus că zvonurile sau declaraţiile politice privind statutul de judeţ subvenţionat sunt false. Economia noastră locală se bazează pe întreprinderi mici, pe microîntreprinderi şi pe asociaţii familiale. Ne bazăm mult şi pe fonduri europene. Am contractat deja proiecte de 100 de milioane de euro şi avem alte proiecte în valoare de 200 de milioane de euro care aşteaptă să primeasă undă verde", a explicat el.

TOPUL JUDEŢELOR CARE PRIMESC CEI MAI MULŢI BANI DE LA STAT FAŢĂ DE CONTRIBUŢIA LOR LA BUGETUL CENTRAL

Judeţ Bani primiţi înapoi de autorităţile locale/ Bani încasaţi de stat (%)
VASLUI 89
BOTOŞANI 88
OLT 87,8
MEHEDINŢI 86,3
TELEORMAN 86,2
VRANCEA 85,3
SUCEAVA 85,2
TULCEA 81,5
CĂLĂRAŞI 81
CARAŞ-SEVERIN 78,1
SĂLAJ 75,3
GIURGIU 74,5
NEAMŢ 73,3
BACĂU 72,9
BISTRIŢA-NĂSĂUD 71,6
DÂMBOVIŢA 71,5
VÂLCEA 70,5
GORJ 70,3
ALBA 68,3
IALOMIŢA 66,8
BUZĂU 66,1
MARAMUREŞ 64,7
HUNEDOARA 63,1
COVASNA 60,5
HARGHITA 59,5
SATU MARE 58,5
BRĂILA 57,3
IAŞI 56
GALAŢI 55,9
ARGEŞ 54,7
ARAD 54,1
DOLJ 53,1
BIHOR 53,1
MUREŞ 49,6
PRAHOVA 46,7
CONSTANŢA 44,5
SIBIU 43,4
BRAŞOV 43,2
TIMIŞ 37,7
CLUJ 37,4
ILFOV 30,2
MUN. BUCUREŞTI 25,9

SURSĂ: calcule gândul pe baza datelor obţinute de la Ministerul Finanţelor. Raportul reprezintă procentul de bani care ajunge înapoi în vistieria unui judeţ din totalul încasat de stat pe raza acelui judeţ

Citește și: