|
SFAT
EXCLUSIV GANDUL: Stolojan îl trimite pe Boc la FMI. Boc spune că ia în calcul şi această variantă
de Simona SIMIONESCU | 10 IANUARIE 2009
Stolojan îl trimite pe Boc să se împrumute la FMI
Fostul premier al României din perioada 1991-1992 Theodor Stolojan recomandă actualului executiv deschiderea discuţiilor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe tema situaţiei dificile în care se află economia. "Pentru noi, este mult mai importantă credibilitatea pe care o conferă o evaluare din partea Fondului decât un ajutor financiar. Aceasta ne-ar ajuta să obţinem un împrumut în condiţii avantajoase, la costuri mai mici, de pe pieţele externe. Desigur, am putea să o facem şi din România, teoretic, numai că nu avem cu ce", a declarat pentru Gândul Theodor Stolojan, prim-vicepreşedintele PD-L. El a subliniat necesitatea contractării unui credit, în condiţiile în care volumul investiţiilor străine directe a scăzut în ultimele luni, iar autorităţile nu au resurse pentru o redresare rapidă. "Vom avea nevoie de câteva miliarde de euro bune pentru echilibrarea balanţei de plăţi", a punctat Stolojan.
Până la urmă, oportunitatea contractării unui împrumut extern va fi stabilită tot de la nivel central. "Dacă evaluările de lichiditate făcute de Banca Naţională a României arată că ne trebuie nişte fonduri, atunci o facem. Iar dacă ajungem la această concluzie, atunci venirea delegaţiei FMI la Bucureşti capătă o altă semnificaţie", a mai spus Stolojan. În acest context, el a făcut referire la decizia băncii centrale de a menţine dobânda de politică monetară la nivelul de 10,25%. "Noi nu ne permitem să reducem dobânda, ca alte state din jurul nostru", a explicat fostul premier al României. Trebuie precizat că riscurile sunt mari pentru economie în momentul în care inflaţia este ridicată.
FMI vine la Bucureşti
Discuţia pe tema unui posibil acord de sprijin financiar de la FMI nu este nouă. La sfârşitul anului trecut, fostul ministru al finanţelor Sebastian Vlădescu afirma că statul are nevoie de un ajutor de până la 20 de miliarde de euro de la FMI, UE sau Banca Centrală Europeană. Însă, fostul guvern nu a considerat necesară începerea discuţiilor pe această temă. Până la închiderea ediţiei, ministrul Finanţelor Gheorghe Pogea nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere legat de acest subiect. Theodor Stolojan a ţinut să precizeze un aspect pe care puţini îl cunosc. "România este ţară membră a Fondului din 1972, ceea ce înseamnă că statutul FMI este lege pe teritoriul României. Dacă FMI doreşte să facă o consultare cu ţara membră, aceasta este obligată să participe", a adăugat el.
Un acord cu FMI implică angajamentul guvernului de a reduce deficitul bugetar până la 1% şi îngheţarea totală a salariilor plătite de la bugetul de stat. În acelasi timp, Fondul ar putea cere majorări de impozite pentru consolidarea veniturilor bugetare în scădere.
Toate aceste chestiuni ar putea fi discutate la sfârşitul lunii ianuarie, când delegaţia FMI va veni la Bucureşti. "Este vorba despre o vizită anuală din partea oficialilor europeni, respectiv o misiune de la departamentul european. Vor avea loc discuţii privind situaţia economică a României", a declarat pentru Gândul Juan Fernandez-Ansola, reprezentantul FMI în România. Oficialul a precizat că în acest moment nu există niciun fel de discuţii între FMI şi Guvernul României privind un eventual ajutor din partea fondului monetar. "Numai Guvernul poate cere începerea discuţiilor în acest sens şi, până acum, nu a făcut-o", a adăugat Ansola.
"Nu mai este ca pe vremea Mineriadei din 1991"
Un ajutor financiar din partea FMI are o cu totul altă semnificaţie în contextul actual, faţă de 1991. "Este o situaţie total diferită. Pe vremea când eram premier, România nu numai că nu mai avea niciun dolar în rezervele valutare, dar nu mai avea niciun contract pentru un credit extern, în curs de negociere. Toate acestea se întâmplau pe vremea Mineriadei din 1991", îşi aminteşte Theodor Stolojan. Începând cu acel an, asistenţa financiară acordată de FMI s-a concretizat prin aprobarea unui număr de şapte aranjamente stand-by. La 17 octombrie 2007 a fost răscumpărată ultima rată din aranjamentul stand-by aprobat în 2001. În prezent relaţia României cu FMI se limitează la supravegherea politicilor economice.
|
Boc: „Este clar că trebuie să găsim o soluţie pentru finanţarea deficitului”
Premierul Emil Boc nu a exclus varianta unui împrumut de la FMI sau de la Banca Europeană pentru Investiţii. „Este clar că trebuie să găsim o soluţie pentru finanţarea deficitului bugetar. Această soluţie nu a fost încă decisă şi va fi o discuţie pe care o vom avea la nivel guvernamental în perioada următoare. Sunt multe alternative", a declarat, vineri seară, şeful Executivului la postul public de televiziune.
În ceea ce priveşte bugetul pe anul 2009, Boc a precizat că priorităţile Executivului sunt legate de menţinerea locurilor de muncă şi crearea unora noi, investiţii „masive” în infrastructura publică de transport, educaţie, mediu şi agricultură - care vor duce de asemenea la crearea de locuri de muncă -, absorbţia fondurilor de la UE şi protejarea pensionarilor si salariaţilor cu venituri mici. Şeful Executivului a explicat că, atunci când Guvernul şi-a propus iniţial un deficit de 1,7% din PIB pentru 2009, avea în vedere un deficit de 3% în 2008, însă în acest moment deficitul pe 2008 depăşeşte 5%, în condiţiile unei creşteri economice de 7,9% în anul anterior. Boc a spus că fostul Guvern a cheltuit 7 miliarde de euro anul trecut fără a fi construită vreo autostradă. Premierul a mai declarat că Guvernul elaborează în acest moment un program anticriză, fără a oferi detalii.
Cursul va oscila, dar nu trebuie să ne temem
În ceea ce priveşte devalorizarea leului la un minim istoric faţă de euro, premierul a declarat că „nu este o situaţie care trebuie să ne înspăimânte în sensul în care ea va fi constantă pe toată perioada care va urma şi mai ales să aibă o tendinţă de creştere", ci cursul va oscila, tendinţa fiind "una specifică economiei de piaţă". Totuşi, şeful Executivului a admis că şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este îngrijorat de devalorizarea leului. (Maria Toader)
|
|
EDITORIAL 
