EXCLUSIV - Şeful FMI în România: „Condiţiile bune ale FMI nu sunt o scuză pentru amânarea reformelor“

Tonny Lybek, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria Foto: Octav Ganea

Tonny Lybek, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, spune că România avea nevoie de acord, că acordul este mai ieftin decât împrumutul de la bănci şi că România nu trebuie să se folosească de condiţiile mai „umane” ale acestui împrumut drept scuză pentru a amâna reformele economice.

Într-un interviu acordat Gândul, oficialul FMI vorbeşte şi despre schimbarea la faţă a FMI dar şi despre faptul că banii nu sunt gratis, Fondul având nevoie de banii luaţi din dobânzile împrumuturilor acordate pentru a funcţiona.

• Condiţiile puse de FMI pentru acordarea creditului de 12,95 de miliarde de euro României au fost considerate, şi de economiştii străini, şi de cei locali, mult mai flexibile decât cele impuse până acum. Lybek atrage însă atenţia că mesajul FMI nu trebuie interpretat greşit. Se aşteaptă în continuare rezultate clare.

„Personal, aş vrea să adaug că acest lucru (condiţiile mai puţin severe decât până acum ale acordului, n.r.) nu ar trebui să fie interpretat greşit, respectiv ca o scuză pentru a întârzia reformele structurale pe termen mediu, de care este mare nevoie. Astfel de reforme – publice şi private - pot face economia mult mai eficientă şi pot astfel asigura o traiectorie ridicată a creşterii reale sustenabile, care este obiectivul fundamental al electoratului”

• De ce este FMI-ul mai uman? Pentru că pachetele stufoase de condiţii impuse până acum statelor care aveau nevoie de bani nu au adus întotdeauna rezultatele scontate şi pentru că există riscul, dată fiind criza, ca unele condiţii, deşi bune în esenţă, să aibă efecte mai degrabă negative.

„Este adevărat că aceste condiţii au devenit mai puţin detaliate. Sunt două mari motive pentru acest lucru. Primul este că, din experienţa noastră, condiţiile detaliate nu au fost chiar atât de eficiente dacă nu a existat un angajament sau o asumare clară a acestora din partea autorităţilor. În al doilea rând, această criză este globală şi este una financiară, din care, de obicei, durează mai mult să îţi revii. Astfel, nu vrei să amplifici şi mai mult o recesiune prin politici restrictive, chiar dacă aceste politici ar putea fi bine intenţionate”

• FMI ar putea reveni asupra anumitor condiţii impuse României datorită contracţiei de 6,4% a economiei locale în primul trimestru. Se întâmplă şi în alte state.

„Un program FMI este conceput pe baza celor mai bune informaţii disponibile în acel moment, luându-se în acelaşi timp în considerare şi gradul de incertitudine din acel moment. Cu toate acestea, dacă climatul global se modifică semnificativ, pot apărea motive legitime pentru a reevalua cadrul macroeconomic; anumite rectificări moderate ar putea fi atunci justificate, pentru a asigura ajustările suplimentare care se dovedesc a fi necesare. Acesta este motivul pentru care unele programe concepute în fazele incipiente ale crizei sunt acum revizuite pentru a include cele mai recente informaţii”

• Negocierile FMI – România au fost la un nivel profesionist. Ambele “tabere” au căzut de acord asupra valorii acordului, dar şi asupra faptului că ajustările economice trebuie să doară cât mai puţin.

„Am avut un obiectiv comun, respectiv să asigurăm ajustările necesare, dar şi să le facem într-un mod mai puţin dureros decât ar fi fost fără un pachet internaţional de susţinere a programului economic al României”.

Citiţi şi:Interviul integral acordat Gândul de Tonny Lybek, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine