Dan Straut
2088 vizualizări 22 nov 2017

„Pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice şi, concomitent, asigurarea sustenabilităţii sociale a echilibrelor, se impune activarea mai accentuată a fazei de redistribuire prin instrumente fiscale atât pentru stimularea, prin deduceri fiscale, a comportamentelor pozitive (muncă, economisire, investire, creşterea competitivităţii, export etc.), cât şi pentru

creşterea transparenţei veniturilor individuale în paralel cu cea a cheltuielilor publice. Soluţia pentru corectarea gravelor distorsiuni din societatea capitalistă românească actuală, dincolo de perfecţionarea cadrului juridic comercial, o constituie, în opinia noastră, efectuarea unui due dilligence la nivel naţional, după aproape 30 de ani de la Revoluţie, aşa cum se realizează frecvent în sectorul corporatist modern. Introducerea cotei unice din anul 2005 a redus birocraţia, dar a crescut corupţia şi evaziunea fiscală prin eliminarea globalizării veniturilor”, a spus prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank.

Acest demers, de reconciliere („due dilligence”) la nivel naţional, constă în „examinarea modului de aşezare a veniturilor şi averii în societate prin globalizarea veniturilor individuale şi impozitarea lor cu cote moderat progresive”, a menţionat Florin Georgescu, arătând ca exemple sistemele de impozitare din Cehia, Polonia, Slovacia, Letonia (începând cu 2018), Germania, Olanda şi Spania.

Impozitarea globală trebuie făcută „concomitent cu declaraţii de patrimoniu ale persoanelor fizice şi finalizarea cadastrului naţional, care vor permite, cunoaşterea puterii contributive a fiecărui cetăţean şi aşezarea sarcinii fiscale individuale pe baza acestor informaţii, ca şi combaterea corupţiei şi evaziunii prin corelarea, pe viitor, a fluxului de venituri declarate cu stocul de avere deţinut”, a precizat prim-viceguvernatorul BNR.

Oficialul a mai arătat că în România există deficit de analiză economică „din cauza deficitului de informaţii economico-financiare, care nu sunt furnizate de legislaţia existentă şi de instituţiile de profil”, la care se adaugă „lipsa unui dialog social coerent, decizii economice insuficient fundamentate, încetinirea progresului economic şi tensionarea suplimentară a relaţiilor dintre membrii societăţii”.

Citește și: