ANALIZĂ

FMI nu mai dă banii României, dar păstrază legătura pe email, Băsescu, în etapa negării – "Vă confirm, nu s-a amânat", află aici ce se întâmplă cu leul şi cât de departe este România de prăpastie

1 foto 0 audio 0 video 0 alte fisiere

FMI nu mai dă banii României, dar păstrază legătura pe email, Băsescu, în etapa negării – "Vă confirm, nu s-a amânat", află aici ce se întâmplă cu leul şi cât de departe este România de prăpastie

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a amânat acordarea celei de-a treia tranşe de 1,5 miliarde de euro pentru România, din cauza situaţiei politice instabile, iar banii vor veni numai după ce aceasta se va rezolva, a spus vineri Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI pentru România. Fără un buget aprobat pentru anul 2010, dar şi în lipsa adoptării legii pensiilor şi a legii responsabilităţii fiscale, guvernul de la Bucureşti nu şi-a făcut temele pentru a putea primi banii din acord. Vestea amânării celei de-a treia tranşe vine după ce şeful statului tocmai infirmase ştirea. Întrebat de jurnalistul Gândul dacă este adevărat ca FMI va amâna tranşa, preşedintele Traian Băsescu a declarat: "Vă confirm că nu a amânat-o. Delegaţia FMI a plecat. Dacă avem buget până pe 4 decembrie şi legea răspunderii fiscale trimisă în Parlament până la sfârşitul anului, vom primi tranşa a 3-a de la FMI. De aceea şi presiunile mele pentru crearea unui noi guvern cât mai repede".

FMI ţine legătura cu Bucureşti pe email şi telefon

Mai departe, chiar dacă guvernul de la Bucureşti va face eforturile necesare pentru a primi banii, sunt şanse foarte puţine ca tranşa a treia să fie accesată în luna decembrie. "Avem banii pentru următoarea tranşă, dar timpul se scurge repede pentru noi, astfel încât să o putem elibera până la finele lunii decembrie. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom elibera tranşa în ianuarie. Pentru decembrie însă este timp, dar foarte puţin", a adăugat oficialul Fondului.

Între timp, pentru că misiunea FMI nu a finalizat încă raportul de evaluare pe baza căruia va elibera banii din acord, Franks spune că reprezentanţii instituţiei financiare "vor continua să lucreze cu autorităţile de la Bucureşti, pe email şi prin telefon", fiecare de la sediile lor. Până atunci, însă, este clar că autorităţile de la Bucureşti au mai puţini bani pentru pensii şi salarii, pentru că jumătate din cele 1,5 miliarde de euro era destinată asigurării acestor cheltuieli curente. În acelaşi timp, şi leul are de suferit, pentru că celelalte 750 de milioane de euro ar fi mers la Banca Naţională a României pentru apărarea cursului de schimb.

Împrumuturi mari pentru a acoperi "foamea" de bani

Până acum, criza politică a "văduvit" statul de 2,5 miliarde de euro, adică cele 1,5 miliarde de euro reprezentând a treia tranşă de la FMI plus un miliard de euro de la Comisia Europeană - a treia tranşă, ambele din cadrul acordului de finanţare în valoare de 19,95 miliarde de euro. În aceste condiţii, Ministerul de Finanţe va trebui să acopere necesităţile financiare prin împrumuturi de pe piaţa internă, la dobânzi mult mai mari decât cele convenite cu FMI şi CE, de până în 3,5%. Varianta unui împrumut de pe piaţa externă este puţin probabilă, având în vedere că străinii ne vor cere dobânzi foarte mari dacă acordul este în pericol.

Vineri, Finanţele au împrumutat de la bănci 800 de milioane de euro, la o dobândă de 5,25%, ceea ce înseamnă că, numai pentru dobânzi, statul va plăti 41,4 milioane de euro pe an pe toată durata maturităţii, respectiv 124,2 milioane de euro în total. Bancherii ar fi vrut ca statul să ia şi mai mult. În timp ce statul a anunţat iniţial că vrea doar 400 de milioane de euro, oferta a fost de 1,47 miliarde de euro. Băncile s-au dovedit foarte receptive la situaţia delicată a statului, nevoit să se împrumute nu pentru dezvoltare, ci pentru pensii şi salarii, şi au cerut o dobândă de numai 5,25%, la fel ca cea de la licitaţia precedentă, din luna august, în ciuda sentimentului negativ privind România, alimentat de criza politică ce poate duce la căderea acordului cu FMI.

Cursul a rămas indiferent la amânarea tranşei

Anunţul privind amânarea tranşei a treia din acordul cu FMI nu a afectat cursul, ba, dimpotrivă, BNR a anunţat o cotaţie oficială de 4,2988 lei/euro, vineri, în scădere uşoară faţă de cursul de 4,2995 anunţat joi. Datorită intervenţiilor BNR, leul nu s-a depreciat, deşi incertitudinea politică persistă şi România a pierdut, cel mai probabil, tranşa a treia a FMI din decembrie, susţin dealerii. "Nu avem Guvern, dar avem guvernator. A fost o încercare timidă de creştere a cursului după ce a apărut ştirea cu amânarea tranşei a treia de la FMI, dar, surpriză mare, cineva (aluzie la BNR) a început să vândă euro în piaţă şi s-a calmat cursul", ne-a declarat un dealer. După apariţia anunţului privind amânarea tranşei FMI, cursul a urcat până la un maximum de 4,35 lei/euro, după care a început să scadă.

În ceea ce priveşte perspectivele pe termen scurt pentru leu, dealerul susţine că, cel puţin la ora actuală, piaţa pare a aştepta rezultatul alegerilor şi eventuala decizie a BNR de a lăsa cursul liber. "Practic, BNR a lăsat investitorii fără gloanţe împotriva leului, adică fără lei, dovadă dobânzile interbancare mari. Pariul împotriva leului te costă 0,12% pe zi, ceea ce înseamnă că e un pariu foarte scump, mai ales când senzaţia este că BNR nu îşi va lua mâna de pe leu", ne-a explicat dealerul.

INFO PLUS

Concluziile preliminare ale vizitei FMI la Bucureşti

• România şi-a îndeplinit toate obligaţiile, mai puţin ţintele privind arieratele şi cheltuielile bugetare, ultima nefiind o condiţie obligatorie în acord
• Pentru anul 2009, FMI prognozează o scădere economică de 7,5-8%, faţă de 8,5%, vechea prognoză
• FMI nu are informaţii în ce priveşte ţinta de reducere a arieratelor din sectorul public, dar cel mai probabil nu a fost atinsă
• Ţintele în domeniul fiscal au fost respectate la nivelul administraţiei centrale, însă există depăşiri de ţinte în alte zone ale administraţiei, în special la unităţile descentralizate, respectiv autorităţi locale şi companii de stat
• Ţintele privind deficitul bugetar în 2009 şi 2010 au rămas nemodificate, la 7,3% pentru 2009 şi 5,9% pentru 2010, nefiind solicitări de rectificare a acestora. Jeffrey Franks avertizează însă că deficitul bugetar ar putea ajunge la 7,8% anul acesta, în lipsa unor măsuri suplimentare