17 comentarii 14 afișări

FMI pune noi condiţii României pentru a-i da miliardele de euro de care are nevoie. Fondul spune că nu sunt „radicale”, Vlădescu nu vrea să le facă publice

Postat la: 22.01.2010 19:34 Ultima actualizare: 22.01.2010 21:32

*Cele mai "dure" cerinţe de până acum au fost implementarea legilor salarizării, a pensiilor şi a responsabilităţii fiscale precum şi reducerea treptată a deficitului bugetar, de la 7,3% din PIB în 2009 la 5,9% în 2010 şi la cel mult 3% în 2011.

România are toate şansele să primescă cele două tranşe de la FMI, de 2,3 miliarde de euro, deblocate de ieşirea din anul electoral 2009 şi de adoptarea bugetului pe anul în curs. Condiţiile în care Fondul va acorda statului şi BNR miliardele de euro vor fi însă, cel mai probabil, schimbate.

Întrebat care ar putea fi aceste modificări, şeful misiunii FMI la Bucureşti (care are loc în perioada 20-27 ianuarie), Jeffrey Franks, a răspuns evaziv. "Nu sunt iniţiative radicale, dar continuăm să evaluăm care sunt nevoile şi care sunt mijloacele prin care putea rezolva acele nevoi. Ne uităm la implementarea şi modificarea unor măsuri, dacă sunt necesare, dar ne uităm totodată şi în zonele în care s-a înregistrat progres", a spus el, precizând că acest lucru "nu înseamnă că vom modifica neapărat ţintele".

La rândul său, cel care a deschis pentru prima dată acest subiect, ministrul de Finanţe Sebastian Vlădescu, s-a mulţumit să precizeze, după ce a declarat public că a primit o scrisoare de la Fond în care se vorbeşte despre noi măsuri în acordul de aproape 20 de miliarde de euro, doar că nu face public conţinutul scrisorii, deoarece discuţiile asupra ei încă nu s-au finalizat.

Printre cele mai importante măsuri impuse de Fond se numără respectarea unui deficit bugetar de cel mult 5,9% din PIB, respectiv interdicţia statului de a cheltui cu 5,9% mai mult decât produce economia. Nivelul deficitului bugetar pentru anul în curs a fost stabilit în toamna anului trecut de către Guvernul de atunci, sub atenta observaţie a FMI, care a fost de acord şi ca bugetul pe 2010 să fie construit pornind de la o estimare de creşterii economice anul acesta de 1,3% din PIB, faţă de 0,5% din PIB cât se prognozase în vara lui 2009. În ceea ce priveşte depăşirea pragului de inflaţie impus de FMI, de 4,5%, cu 0,24 puncte procentuale, Fondul a precizat din start că banii vor ajunge la Bucureşti deşi scumpirile nu au fost ţinute sub control.

Vlădescu speră să nu mai folosească banii FMI pentru pensii şi salarii

În ceea ce priveşte destinaţia finală a banilor, respectiv dacă miliardele vor fi folosite pentru pensii şi salarii sau pentru stabilitatea cursului şi reluarea creditării, cele două tabere par a fi pe aceeaşi lungime de undă. În timp ce Franks a declarat la începutul săptămânii, în cadrul unui forum economic, că doar aceste două tranşe, a treia şi a patra, vor mai fi împărţite în mod egal între Finanţe şi BNR, Vlădescu susţine că "nu vom mai aduce bani la bugetul de stat, ei vor circula normal, la BNR". În ceea ce priveşte posibilitatea ca România să pună capăt, de bună voie, acordului cu Fondul, şeful Finanţelor este mai degrabă sceptic: "Acordul vrem să îl încheiem până la final, dar sper să nu mai avem nevoie de o derogare ca să vină bani la bugetul de stat", a declarat el.

Fiecare tranşă din acord (în total sunt opt, din care România a primit două, în valoare de 6,9 miliarde de euro) se acordă doar în urma unei vizite oficiale a Fondului la Bucureşti, vizită în cadrul căreia se va stabili dacă România a respectat sau nu condiţiile impuse. În urma vizitei se redactează un raport care este trimis la Washington şi, dacă şi după ce acesta este aprobat de Consiliul Executiv al Fondului, se deblochează tranşele.

Acordul cu FMI a fost făcut public, integral, şi este disponibil atât pe situl oficial al ministerului de finanţe cât şi pe cel al Fondului, unde pot fi găsite şi rapoartele de până acum privind desfăşurarea acestuia. (V.R.)

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: fmi; ,acord; ,împrumut; ,condiţii; ,vlădescu

[+] Adauga un comentariu

× Citeşte mai mult »

#1 xx 22.01.2010 19:56

Raspunde

Schimba atitudinea! Lasa-i pe vanzatori sa te caute. Tu iti alegi cea mai buna oferta fara stres si fara bani. Intra pe WWW.SOLICITARI.RO si intr-un minut adauga anuntul!

#2 Milioane de euro puse la saltea?! 22.01.2010 20:12

Raspunde

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£arÄƒ

Anul trecut, din banii strânÅŸi la Fondul de Mediu s-a finanÅ£at ÅŸi realizarea unor staÅ£ii de epurare în Å£arÄƒ
Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#3 T.T. 22.01.2010 20:16

Raspunde

Mda, in tara astea toate reformele se fac doar dupa suturi si imbranceli - de la Uniunea Europeana, de la NATO, FMI, Banca Mondiala, etc. Dupa mintea noastra am ramane sa ne scaldam la infinit in mocirla asta calduta..

#4 Costel 22.01.2010 23:02

Raspunde

Asta e ministrul ala cu " Andrei Gheorghe ea muci ...". Si conduce finantele Romaniei. Iti vine sa borasti. Huo , scarbosenie !

#5 PMS VICTORIE 22.01.2010 23:02

Raspunde

VEZI MISCAREASOCIALISTA.RO

#6 NO 23.01.2010 08:38

Raspunde

Cand vor afla cei atarnati de putere ca o caracatita cu multe brate ca, de fapt, ei toti de la presedinte la portarul primariei sunt ANGAJATII NOSTRI, ai contribuabililor, pentru a ne gestiona cat mai bine averea stransa din taxe si impozite, precum si contributiile viitoare a catorva generatii, in urma imprumuturilor nesimtite facute in numele nostru?
Cand colo, gospodarirea acestor sume se face in mod ocult, prin tot felul de decizii secrete, contracte secrete, clauze secrete, intelegeri secrete etc singurul scop fiind furtul banilor si transferarea lor in buzunarele guvernantilor si ale acolitilor acestora. Aratati-mi un singur politician care, de 20 ani incoace, a facut ceva pentru "scumpa tzarishoara shi pentru popor..." Toti sunt banditi care cu sange rece, dupa ce au vandut pe nimic tot ce se putea vinde, acum stau cu mainile adanc bagate in buzunarele noastre...

#7 sebastian 23.01.2010 11:13