FOTOGRAFIA UNUI JAF GEOSTRATEGIC: În 9 ani, românii au plătit 1,6 miliarde de euro pentru 52 de kilometri de autostradă făcuţi de americanii de la Bechtel

de Andrei Luca POPESCU

Autostrada Transilvania, care urmează să lege Braşovul de Borş, la ieşirea din România către Ungaria, s-a transformat dintr-un proiect măreţ, de 415 kilometri, parafat cu mare pompă de guvernul PSD condus de Adrian Năstase, în 2003, într-o gaură neagră de care guvernele din ultimii doi ani încearcă să scape. Gândul prezintă tabloul complet al unuia dintre cele mai păguboase contracte încheiate de statul român, după 1989.

Pe scurt, în cifre, contractul dintre România şi compania americană Bechtel a însemnat 9 ani în care s-au construit 52 de kilometri de autostradă, între Câmpia Turzii şi Gilău, şi în care statul român a cheltuit în total aproape 1,6 miliarde de euro, cu tot cu penalizări. Astfel, România a reuşit să atingă recordul de a cheltui aproximativ 30 de milioane de euro pentru realizarea unui kilometru de autostradă, în condiţiile în care standardul de cost pentru un kilometru de autostradă, stabilit oficial, variază între 3,8 şi 6 milioane de euro, în funcţie de relief.

În acest moment, deşi contractul este încă în vigoare, şantierul de pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş este părăsit. "Nu se mai lucrează", a declarat pentru gândul Dan Şova, ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional. La rândul lui, premierul Ponta a anunţat aseară, la un post de televiziune, că singura şansă a autostrăzii Transilvania o constituie parteneriatul public-privat, adică firma pivată vine cu banii, construieşte şi apoi "pune barieră". Din păcate, până în acest moment, parteneriatele de acest tip pentru realizarea unor lucrări de infrastructură mari au fost inexistente în România.

Cei 60 de kilometri ai acestui tronson sunt tot ce a mai rămas din întregul contract semnat iniţial, după ce ministrul PDL al Transporturilor, Anca Boagiu, a renegociat acordul cu Bechtel, în 2011, reducând obiectul contractului de la 415 kilometri de autostradă la 112 kilometri (cei 52 km deja realizaţi de Bechtel între Gilău şi Câmpia Turzii, plus cei 60 km dintre Suplacu de Barcău şi Borş, despre care nu se ştie în ce proporţie sunt realizaţi).

Ministrul Dan Şova a trimis săptămâna trecută companiei americane o scrisoare prin care solicită negocierea unui acord de reziliere totală a contractului. Şova aşteaptă un răspuns săptămâna aceasta, însă a refuzat să comenteze dacă România va avea de plătit noi penalizări către Bechtel, conform contractului. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, renegocierea din 2011, făcută de guvernul PDL, a costat aproape 109 milioane de euro - pretenţiile Bechtel pentru acceptarea noilor termeni.

"În acest moment, există 50 de milioane de euro datorie către ei, datorie acceptată atât de statul român, cât şi de compania Bechtel. Am trimis o scrisoare şi către Ministerul de Finanţe, pentru a şti clar când vom putea plăti aceşti bani. Nu infirm şi nici nu confirm eventuale penalităţi prevăzute de contract", a mai declarat Dan Şova pentru gândul. Ministrul PSD a refuzat astfel să comenteze afirmaţia fostului ministru al Transporturilor din partea PDL, Alexandru Nazare, care a spus că România ar trebui să plătească despăgubiri de 500 de milioane de euro către Bechtel, dacă vrea să rezilieze contractul.

Naşterea contractului Bechtel: încheiat pe genunchi, înaintea aderării României la NATO

În 2003, cu mare rapiditate, guvernul PSD condus de Adrian Năstase, în care Miron Mitrea era ministru al Transporturilor, a emis mai multe acte normative prin care a pregătit intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2004, a contractului de proiectare şi construire a Autostrăzii Transilvania de către firma americană Bechtel, în asociere cu partenerul lor de tradiţie, cu care mai construise şi alte autostrăzi - compania turcească Enka. Autostrada Transilvania a fost declarată "lucrare care priveşte siguranţa şi securitatea naţională". Valoarea contractului, conform Bechtel: 2,2 miliarde de dolari.

Ceremonia de semnare a contractului dintre Bechtel şi CNADNR (19 decembrie 2003) (Mediafax Foto)

Un raport de audit al Curţii de Conturi, realizat în perioada septembrie 2011 - februarie 2012 (în timpul guvernării PDL-Emil Boc, cu fostul senator PSD Nicolae Văcăroiu la şefia Curţii), a ajuns la concluzia că nu a existat o negociere reală şi oficială a acestui contract, discuţiile purtându-se în regim de urgenţă, cu o singură sursă. De asemenea, actele normative emise pentru a-l susţine legal au fost expediate rapid, pe parcursul lunilor noiembrie şi decembrie 2003, unele în aceeaşi zi şi intrând în contradicţie cu legile în vigoare ale României.

Contractul a fost asumat "în orb" de către guvernul condus de Adrian Năstase, fără ca anexele şi prevederile sale concrete să fie prezentate în şedinţa Executivului. De asemenea, nu a existat un studiu de fezabilitate care să stea la baza acestui contract.

"Există şi persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR - Bechtel şi nu există, în documentele puse la dispoziţie, suficiente motivaţii şi justificări pertinente cu privire la: încredinţarea directă a contractului, graba cu care a fost promovată legislaţia aferentă, în anul 2003, lipsa unei negocieri reale a contractului, promovarea şi aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conţinând unele clauze care nu erau armonizate cu legislaţia românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română ş.a.", arată raportul Curţii de Conturi.

În martie 2004, România era acceptată ca membră a Alianţei Nord-Atlantice (NATO), în care SUA sunt cel mai mare contributor financiar şi militar. În 2009, fostul ministru PDL al Transporturilor, Radu Berceanu, nu s-a sfiit să afirme, într-o emisiune a TVR, că România şi SUA au semnat practic un troc neoficial: Autostrada Transilvania merge la Bechtel, România intră în NATO.

"La vremea la care a fost semnat, contractul cu Bechtel era un fel de cerinţă pentru ca România să intre în NATO. Înţeleg nevoia ca o companie americană să intre pe piaţa românească în construcţia de autostrăzi, dar nu înţeleg de ce contractul a fost negociat în doar şapte zile", spunea Radu Berceanu în 2009.

Foto: Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, în vizită pe şantierul Autostrăzii Transilvania, în ianuarie 2009 // Mediafax Foto

Prima renegociere, de formă. Specialiştii, puşi la zid

În 2005, în mai puţin de doi ani de la negociere, contractul cu Bechtel a suferit prima renegociere şi modificare, o dată cu venirea la guvernare a coaliţiei PDL-PNL şi a lui Traian Băsescu ca preşedinte al României. Ministru al Transporturilor la acea vreme era Gheorghe Dobre.

Conform unui raport emis de Ministerul Transporturilor în 2011, sub mandatul Ancăi Boagiu, această renegociere a dus la o economie de 126 de milioane de euro. Totodată, s-a eliminat o clauză care obliga România să dea un împrumut fără dobândă de 250 de milioane de euro către Bechtel, bani pe care americanii îi puteau cheltui cum doreau, până la finalizarea contractului. De asemenea, au fost renegociate mecanismele prin care erau stabilite preţurile şi au fost retraduşi unii termeni care iniţial fuseseră traduşi greşit din engleză şi puneau statul român într-o poziţie dezavantajoasă juridic.

Practic însă, Curtea de Conturi a arătat că statul român a reuşit să repare doar o parte nesemnificativă din gaura neagră în care intrase prin semnarea acestui contract. După renegociere, americanii au renunţat la partea de proiectare a autostrăzii, prin care puteau stabili singuri costurile autostrăzii şi traseul ei. Aparent, un succes. De fapt, restul prevederilor rămăseseră în mare neschimbate.

"Renegocierea hotărâtă de Guvern, în şedinţa din 15.06.2005, prin mandatarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, s-a desfăşurat sub auspicii asemănătoare anului 2003, caracterizate atât prin tendinţa de a facilita continuarea derulării contractului în pofida unor deficienţe majore rămase nerezolvate după primul acord de modificare a contractului, cât şi prin ingerinţă ierarhică în activitatea şi rezultatele de specialitate ale comisiei de renegociere a contractului", arată raportul Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi a arătat că specialiştii de la Compania de Autostrăzi nu au fost de acord cu cei de la Ministerul Transporturilor, mărul discordiei fiind prevederile păguboase ale contractului. Contrele au durat timp de 5 luni. Soluţia găsită a fost una de forţă: şeful comisiei de specialitate a fost schimbat din funcţie de către ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, iar raportul final al comisiei de specialitate a fost asumat doar de reprezentanţii Ministerului. Cei ai Companiei de Autostrăzi nu l-au semnat, ba chiar au trimis un memoriu către Gheorghe Dobre. Rezultatul: şeful CNADNR de la acea vreme a fost demis.

WikiLeaks arată contrele politice. România nu dă banii, Bechtel face un tronson

Noua formă a contractului cu Bechtel a intrat în vigoare în 2006. Bechtel a livrat primul tronson de autostradă României abia patru ani mai târziu, în 2010. Este vorba despre cei 52 de kilometri dintre Câmpia Turzii şi Gilău, din judeţul Cluj.

În tot acest timp, meciurile şi negocierile neoficiale dintre americani şi români au fost dure şi numeroase. Bechtel se plângea că nu îşi primeşte banii la timp şi că exproprierile terenurilor pe care urma să treacă autostrada nu sunt rezolvate de statul român. Guvernul român se apăra spunând că atâţia bani are şi că prevederile contractului sunt păguboase.

O descriere a relaţiei Bechtel cu România în această perioadă o fac diplomaţii SUA la Bucureşti, aşa cum arată telegramele publicate de gruparea WikiLeaks.

Din partea americanilor, cel mai dur moment a apărut în vara lui 2005, când a apărut primul moment de criză. Bechtel a ameninţat cu plecarea şi a închis şantierele, pentru că nu îşi primea banii de la Guvernul României. În acel an, Bechtel primise doar 16 milioane de euro din cele 213 milioane de euro convenite cu Ministerul Transporturilor.

Conform telegramelor WikiLeaks, Guvernul României motiva că nu are bani din cauza inundaţiilor care loviseră dur ţara, iar, pe deasupra, acordul cu FMI nu permitea jonglerii cu deficitul bugetar. Partea americană ajunsese la un nivel de frustrare atât de ridicat, încât Bechtel negocia cu România cot la cot cu ambasadorul american la Bucureşti, iar SUA erau pregătite să meargă atât de departe, încât să facă eforturi de a "influenţa" FMI să păsuiască România, pentru a permite finanţarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Americanii acuzau că întâlnirile cu oficialii români nu au niciun efect.

Din partea României, cel mai dur moment a apărut în 2007, când premierul Călin Popescu Tăriceanu (PNL) a ameninţat cu rezilierea contractului. Atunci, ambasadorul american Nicholas Taubman arăta, într-o telegramă publicată de WikiLeaks, că exista o ruptură în Guvernul României, între PNL şi PDL, atât de evidentă încât ministrul Transporturilor Radu Berceanu habar nu avea de problemele invocate de premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu.

Americanii se temeau de asemenea că Tăriceanu şi tabăra liberală, care erau pro-UE şi mai puţin pro-SUA, foloseau politic contractul cu Bechtel. În primul rând pentru a şicana PDL (lucrările la autostradă aveau loc în judeţul Cluj, fief PDL şi al lui Emil Boc), dar şi pentru a-şi demonstra fidelitatea faţă de partenerii din UE, care nu agreeau contractul SUA din România.

Raportul Curţii de Conturi arată că Bechtel a avut dreptate în privinţa finanţării slabe. România a asigurat, în perioada 2004-2011, puţin peste 53% din totalul banilor necesari realizării construcţiei autostrăzii, aşa cum fuseseră negociaţi în contract.

Guvernarea PDL-PNL contrazicea dur premisele iniţiale, pe care Adrian Năstase şi PSD le pregătiseră pentru americanii de la Bechtel. În 2003, prin hotărâre de Guvern, Guvernul Năstase aprobase contractarea de credite externe în valoare de aproape 2,9 miliarde de euro de către Ministerul Transporturilor, pentru a asigura derularea contractului cu Bechtel. Banii păreau asiguraţi.

Curtea de Conturi a arătat însă că statul român nu a respectat nici măcar ceea ce îşi asumase prin propriul Guvern: România "a inversat chiar modalitatea şi sursele de finanţare aprobate şi rămase în vigoare, în sensul că finanţarea s-a făcut de la bugetul de stat (5,1 mld lei, adică peste 80%) şi doar în completare din credite externe".

România a contractat doar 4 credite externe, în valoare totală de aproximativ 300 de milioane de euro, pentru finanţarea contractului cu Bechtel.

A doua renegociere şi decăderea Bechtel

În 2011, noua conducere PDL a Ministerului Transporturilor, sub mandatul Ancăi Boagiu, a renegociat pentru a doua oară contractul cu Bechtel. În urma ei, obiectul contractului s-a redus de la 415 kilometri de autostradă la doar 112, din care 52 fuseseră deja realizaţi şi deschişi circulaţiei în 2010.

Practic, Bechtel renunţa la restul de şase tronsoane ale Autostrăzii Transilvania, pe care se obligase să le construiască în contractul iniţial, rămânând doar cu segmentul de 60 de kilometri dintre Suplacu de Barcău şi Borş. Acesta ar trebuit să fie finalizat în 2013, însă în condiţiile actuale enunţate de ministrul Dan Şova, acest lucru este puţin probabil. Pentru această renegociere, statul român s-a obligat să plătească despăgubiri de 109 milioane de euro către Bechtel.

Conform Ancăi Boagiu, această a doua renegociere a salvat 6 miliarde de euro pe care România ar fi trebuit să îi plătească Bechtel, dacă ar fi dus la capăt contractul în condiţiile anterioare.

Cine este Bechtel şi unde mai lucrează

Compania Bechtel are o tradiţie de peste 100 de ani şi este una dintre cele mai puternice companii din SUA. Membri ai familiei Bechtel sau diverşi lideri ai companiei au avut dintotdeauna o puternică legătură cu Partidul Republican din SUA, încă de pe vremea preşedinţilor Nixon şi Reagan. Aceştia au făcut parte din diverse structuri guvernamentale, iar compania a cotizat sume importante de bani pentru finanţarea campaniilor electorale ale Partidului Republican. Contractul din România a fost câştigat pe vremea administraţiei republicane George W. Bush.

Bechtel este o prezenţă foarte activă în ţările unde SUA au parteneriate militare importante, existând unii critici care fac o legătură cu războaiele în care SUA sunt implicate şi contractele de reconstrucţie post-conflict câştigate de Bechtel. România a devenit, ulterior, semnării contractului cu Bechtel, un important partenere militar pentru SUA, găzduind unul dintre elementele scutului antirachetă şi asigurând tranzitul trupelor şi logisticii armatei americane către Afganistan şi Irak.

Albania: în 2010, Bechtel a construit 61 de kilometri de autostradă, pentru 535 milioane de dolari.

Kosovo: în 2013, Bechtel finalizează cei 102 kilometri de autostradă începuţi în 2010.

Croaţia: în 1998, Bechtel a semnat pentru construirea a 120 de kilometri de autostradă, contra 600 de milioane de dolari. Ulterior, contractul este extins la 200 de kilometri de autostradă. SUA s-au implicat militar în războiul din Iugoslavia şi au reuşit să negocieze cu statele beligerante din Balcani acordul de pace.

Irak: între 2003 şi 2006, după al doilea război din Golf, Bechtel a câştigat 2,31 miliarde de dolari din numeroase contracte de reconstrucţie, care au variat de la construcţia de drumuri, şcoli şi reţele de canalizare la decontaminare de mine şi substanţe toxice.

Kuwait: în 1991, după invazia irakiană şi primul război din Golf, Bechtel a câştigat 2,3 miliarde de dolari din contracte pentru stingerea incendiilor de la 650 de puţuri de petrol, dar şi pentru decontaminarea Golfului Persic.

Oman: ţară din Orientul Mijlociu, la sud de Iran, cu care SUA are încheiat un acord militar încă din 1980. Bechtel a avut contracte totale de 3,2 miliarde de dolari, în perioada 2005-2012, pentru construirea unui aeroport şi a unei topitorii de aluminiu.

Qatar: are relaţii militare strânse cu SUA, găzduind trei baze aeriene şi de infanterie. Bechtel construieşte aeroportul New Doha, din capitală.

Bechtel deţine mai multe contracte în Emiratele Arabe Unite, cu care are o legătură militară strânsă, şi în Arabia Saudită, cu care colaborează diplomatic strâns, în special după criza atentatelor de pe 11 septembrie 2001.

Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul


 

 

 

104 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Mesianic 18.02.2013 23:55

Nasol!

Vinovată de dezastrul acesta se face o operatoare curăţenie, căreia i se va reţine cinci procente din salariu, pe următoarele trei luni.

 
#2 Mesianic 18.02.2013 23:59

Erată:

"vor".

 
#3 V. 19.02.2013 00:09

Sa ne fure cat pot de mult ca oricum nu le foloseste la nimic decat poate pentru moment.
Ca si cu Sechelariu, nu le va folosi la nimic ce au dobandit, cit de curand.

 
#4 end 19.02.2013 00:13

Asta nu-i o problema.
Problema e steagul secuiesc.

E strigator la cer. Chiar asa nu cred ca se fura nicaieri in lumea asta.

 
#5 john jack joe 19.02.2013 00:21

Ameuuuricaaaaa, fac yeaaaaaaaaaaaaaaaah!

Intr-un stat normal "negociatorii" romani infundau puscariile. Si acolo putrezeau!

 
#6 CORNELIU ZELEA CODREANU 19.02.2013 00:21

Vânzarea.



Sufletul Dumnezeiesc al Mântuitorului Iisus Hristos, de acolo de sus desigur își aduce adesea aminte de timpul petrecut pe pământ, ca om, printre oameni. Multe din acele amintiri sunt dureroase.

Cea mai dureroasă amintire nu este însă, nici amintirea palmelor pe care le-a primit de la Ana și Caiafa, nici aceea a mulțimii nebune de mânie care striga: „Răstignește-L”, „Răstignește-l”; nici chiar accea a răstignirei însăși, cu nenumărtatele dureri ale oaselor străpunse de cuie.

Nici una din aceste amintiri dureroase nu este încă ca aceea, care-I sângerează necontenit inima: amintirea vânzărei.

Nu L-a durut atâta că mii de oameni au strigat „Răstignește-L” pe cât L-a durut faptul că unul din cei 12 pe cari i-a crescut la sânul Lui, pe cari i-a iubit nemărginit, L-a vândut.

Acesta este punctul culminant al marelor dureri ale Mântuitorului.

De aceea ori de câte ori vede vre-o „vânzare”, „trădare” pe pământ, fața Lui se întristează nemărginit și inima lui sângerează de durere.

Fața lui se întoarce cu oroare de la trădător.

Și de unde își întoarce Dumnezeu Fața, de acolo începe pustiul, blestemul și moartea.

De aceea de multe ori prin sate sau orașe se observă case pustii, bătute parcă de blesteme și cercetate de duhuri necurate:

Sunt casele trădătorilor sau ale copiilor lor, de la care s-a întors însângerata Inimă a lui Hristos.





Textul de mai sus îi aparține lui Corneliu Zelea Codreanu.

 
#7 strategie 19.02.2013 00:24

in Kosovo, US a construit prin Bechtel cea mai mare baza militara din Europa: Camp Bondsteel. Impreuna cu Albania, Kosovo constitue piciorul de pod american in coasta Rusiei. Autostrazile sint strategice, asiguring accesul la mare.

 
#8 Vocea Adevarului 19.02.2013 00:34

Cine doarme cu cainii se trezeste cu purici.
Si * in *, si cu banii luati.
Dar cine este in NATO?...

 
#9 Kermit 19.02.2013 00:51

Si cand v-am zis ? Bechteleaua, republicanii, tenisul, Nastase si aderarea la NATO .... Nu calitatea armatei Romaniei a fost locomotiva aderarii la NATO ci COMISIOANELE GRASE care s-au platit .... unor domni de altfel bineintentionati ahtiati dupa dolari, dar prieteni sinceri ai sarmanei noastre tarisoare.... dar.... poate ca nici nu mai are rost sa vorbim .... Bine a mai zis-o Baselu' ! Nastase a fost condamnat pentru o gainarie. Bechtel a fost o megaescrocherie, cea mai mare teapa financiara data Romaniei cu bune intentii .... motivata patriotic. Si cum Romania a fost generoasa nu putea lasa cu ochii in soare si cu bale la gura pe bunul var al unchiului Sam( a se citi Bush) "onorabilul" domn Blair, asa ca a aparut un alt contract pe masura de pagubos cel al " Furatelor", corabiile acelea inarmate mai slab decat acelea de pe vremea lui Lord Nelson si ele tot o " afacere" nastasiana ... De aici si parerea de rau a martirului de Cornu. El sta la parnaie pentru o gainarie de 1milion de euroi numai pentru ca muma-sa la nascut in Romania pe cand cei doi onorabili occidentali sunt bine mersi si tin conferinte. De fapt nici nu ar avea de ce sa fie condamnati. Doar au furat de la straini. De la romani. Ba chiar puteau fi decorati. Greseala lui Nastase a fost ca a pradat intre Prut si Tisza. Daca s-ar fi dedat la furaciuni intre cele doua maluri ale Atlanticului pe bune, merita si el o decoratie. Ei sa lasam supararea la o parte si sa vedem si partea buna a lucrurilor. Justitia de la noi adat o palma "parintilor democratiei" ... au aratat ca un " greu" poate face la timpul potrivit chiar puscarie

 
#10 ! 19.02.2013 00:53

Deci se impune o corecţie la o postare anterioară, unul dintre miniştrii PDL care au negociat cu Bechtel fiind Gheorghe Barbu şi nu Paul Dobre care este un membru PNL.
De obsevat că preţul anunţat de Bechtel pentru întreaga autostradă era de 2,2 mld. euro !
Parcă se angajaseră la momentul respectiv să faciliteze şi unele aspecte legate de finanţare, care se punea problemacă, urma să fie făcută cu sprijinul unui consorţiu de bănci ?
Deci, românii care sunt mai buni negociatori decât ceilalţi, probabil în special cei din PDL sunt buni în acest domeni încă de pe vremea când doamna Boagiu finaliza modernizarea autostrăzii Bucureşti -Piteşti preluând mandatul de la Traian Băsecu iar autostrada se degrada după numai căteva săptămâni, renegociază un contract de 2,2 mld. euro pentru 415 km de autostradă cât anunţase constructorul că a cerut pentru respectiva lucrare, şi pentru că nu avea prevederile contractuale clare şi bine negociate îl duce în prezent la o valoare de 1,6 mld. euro pentru 52 km de autostradă, finanţată din buget ?
Oare care o fi perioade de garanţie acordată de constructorii români pentru lucrările efectuate de aceştia şi cum s-or prezenta respectivele lucrări în comparaţie cu cele ale celorlalţi competitori în acest domeniu ?
Dar probabil rămâneau nefinanţate PDL şi PNL la momentul 2004 cu astfel de proiecte de infrastructură sau s-a greşit bugetul la acea vreme ?

 
Vezi toate »

Adauga un comentariu

Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Gândul. Campurile marcate cu rosu nu sunt valide! Comentariul a fost adaugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numarul din imagine:
Versiune mobil | completa
vreaupresedinte.ro
vreaupresedinte.ro
Inchide