GALERIE FOTO. Istoria bancnotelor româneşti, povestită de Mugur Isărescu. Cum arată bancota de "DOUE DECI LEI", prima tipărită în România

Galerie FOTO. “Fascinanta poveste” a bancnotelor româneşti, istorisită de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

Banca Naţională a României (BNR) a aniversat joi 130 de ani de la emiterea primei bancnote din România. "Banii pot oglindi cu acurateţe aspecte relevante pentru istoria, cultura şi civilizaţia oricărui stat. De asemenea, ei pot reprezenta o sursă preţioasă de informaţii despre evenimente şi personalităţi marcante din viaţa unei naţiuni", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unui seminar pe această temă.

"Fascinanta poveste" a bancnotelor româneşti, istorisită de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu:

• Prima bancnotă românească, de 20 lei, din 19 ianuarie 1881, data la care emiterea ei a fost aprobată în sedinţa Consiliului de administraţie al băncii, a împlinit în acest an 13 decenii de la apariţie.

• Până la Primul Război Mondial, hârtia folosită la imprimarea bancnotelor românesti era fabricată în Franţa.
• În timpul războiului, mutarea sediului Băncii Naţionale a României la Iasi, după retragerea trupelor şi a administraţiei în Moldova, a afectat activitatea de imprimare a biletelor. Din cauza creşterii nevoii de numerar pe piaţă, imprimarea bancnotelor s-a făcut la început în Franţa şi apoi în Rusia.

• Între timp, trupele de ocupaţie descompletau inventarul imprimeriei de la Bucureşti, recuperarea utilajelor după război făcându-se apoi cu mari eforturi. În aceste condiţii, comenzile de bancnote din primii ani de după război s-au executat în Franţa.
• După terminarea războiului, s-au reutilat atelierele de imprimat bancnote ale Serviciului Fabricarea Banilor, activitatea tipografică crescând treptat, odată cu creşterea necesarului de numerar al pieţei.

• În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pentru a face faţă cererii crescute, dar şi pentru a evita situaţia din prima conflagraţie, când utilajele au fost spoliate de către ocupanţi, s-au creat secţii de imprimare în provincie la Sinaia (1940), Govora (1942) şi Răşinari (1944).
• După etatizarea băncii centrale în 1947, Serviciul Fabricarea Biletelor a fost desprins din structura acesteia. A urmat pentru imprimeria de bancnote o perioadă de transformări, mutări, reorganizări, comasări cu alte întreprinderi care a durat până în 1991, când prin hotărâre de guvern s-a înfiinţat actuala imprimerie, regie autonomă subordonată Băncii Naţionale a României.

• După 1991, RA Imprimeria Băncii Naţionale a României a realizat mai multe emisiuni de bancnote, pe hârtie şi pe polimer. Trecerea la imprimarea bancnotelor pe polimer a reprezentat o "revoluţie", atât pentru banca de emisiune, cât şi pentru producătorul acestora - Imprimeria Băncii Naţionale a României.
• Decizia de adoptare a suportului de polimer a fost motivată, pe lângă durata lui mai lungă de viaţă, de faptul că bancnotele tipărite astfel sunt mult mai dificil de falsificat.

• După o perioadă în care regimul comunist şi-a pus amprenta ideologică şi asupra mesajului transmis de banii românesti, ultimii 20 de ani consemnează reluarea tradiţiei naţionale, actualele bancnote promovând opere artistice remarcabile şi personalităţi culturale peste care ar fi nedrept să se aştearnă uitarea.
  Seriile de bancnote puse în circulaţie după 1991:
  - Seria 1991-1994 - 5 cupiuri: 200, 500, 1.000, 5.000 şi 10.000 lei
  - Seria 1996-1999 - 5 cupiuri: 1.000, 5.000, 10.000, 50.000 şi 100.000 lei, ultimele două tipărite în relief
  - Seria 1999-2003 - 6 cupiuri: 2.000, 10.000, 50.000, 100.000, 500.000 si 1.000.000 lei, prima serie tipărită pe polimer
  - Seria 2005-2008 - 7 cupiuri: 1, 5, 10, 50, 100, 200 si 500 lei, emisă cu ocazia denominării.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine