Ghid de utilizare a cardului în vacanţă. Cum să te fereşti de probleme

Ghid de utilizare a cardului în vacanţă. Cum să te fereşti de probleme

Retragerea de numerar la ATM se taxează scump la alte bănci decât cea emitentă, atât în România, cât mai ales în străinătate. Specialiştii recomandă plata cumpărăturilor cu cardul, mai ales în vacanţă

Românii care au de gând să utilizeze cardul de debit sau de credit în vacanţă, indiferent că este vorba de România sau de străinătate, trebuie să respecte câteva reguli elementare pentru a evita situaţiile neplăcute, de la furturi la costuri în plus. Unele par banale, cum ar fi acoperirea tastaturii în momentul introducerii codului PIN, dar se dovedesc a fi foarte utile în situaţii-limită. BCR chiar a lansat un ghid de utilizare a cardurilor în vacanţă, care se poate aplica şi în cazul posesorilor de carduri emise de alte bănci, cu mici diferenţe în privinţa cardurilor de credit. În urmă cu doi ani, românii apelau la aceste împrumuturi în primul rând pentru a avea bani de concediu, însă de când a început criza, lucrurile s-au mai schimbat, explică Liviu Andrei, directorul brokerului de credite Alliance Finance Broker. "Acum, scopul principal pentru care se face un card de credit este finanţarea unor lucrări de renovare în locuinţă, urmat de diferite urgenţe - bani pentru notar sau probleme de sănătate, în timp ce vacanţa este abia pe locul al treilea", a declarat Andrei pentru Gândul.

Vă prezentăm mai jos cele mai importante sfaturi de urmat pentru a evita sau a rezolva asemenea probleme:

• Cum să plăteşti cât mai puţin în momentul retragerii de numerar. E mai ieftin să scoţi bani de la bancomatele propriei bănci prin intermediul cardului de debit. La BRD, comisionul de retragere în lei este de 0,1%-0,2% (minimum 0,2 lei) la ATM din România, faţă de 0,5% plus 2,5 lei (1% plus 3,5 lei) de la alte bănci. La bancomatele BCR, comisionul de retragere este de 0,2% (minimum 0,2 lei), faţă de 0,75% plus 4,5 lei, de la alte bănci. În schimb, în străinătate, nu e recomandabil să apelezi la această soluţie pentru a face rost de cash (în valuta ţării respective): cardurile de debit în lei emise de BRD sunt taxate cu 1%-1,5% plus 10 lei, iar cele ale BCR, cu 0,75% plus 4,5 lei, la care se mai adaugă şi comisionul aferent tranzacţiei valutare.
• Băncile recomandă folosirea cardului pentru plăţile la comercianţi, pentru că nu se percepe niciun comision. Dacă se achită cumpărăturile în euro cu cardul în lei, banca va percepe însă comisionul aferent tranzacţiei valutare.
• Este mai sigur să se acopere tastatura în momentul introducerii codului PIN, la ATM sau la POS.
• Specialiştii recomandă celor care vor să schimbe bani într-o altă valută să evite casele de schimb obscure, pentru că pot să piardă din cauza comisioanelor ascunse. Cel mai bine ar fi să apeleze la bănci, pentru că e mai sigur.
• Cine pleacă în vacanţă cu banii de pe cardul de credit trebuie să ştie că nu va plăti nicio dobândă pentru banii împrumutaţi dacă îi pune înapoi până la terminarea perioadei de graţie, de cel mult 60 de zile. Dacă însă depăşeşte această perioadă, clientul va fi taxat: la Alpha Bank, dobânda anuală efectivă (DAE) este de 19,8% iar perioada de graţie este de 55 de zile, în timp ce la BRD, DAE este de 18,4% iar perioada de graţie este de 60 de zile. La Raiffeisen, cardul de credit are o DAE de 34,5% şi o perioadă de graţie de 56 de zile. "Clienţii sunt interesaţi în primul rând de costul banilor, dar se uită şi la perioada de graţie", explică directorul Alliance Finance Broker.
• Nu costă nimic să salvezi în agenda telefonului mobil numărul de telefon al băncii pentru a reclama diferite probleme, de la furtul cardului la nelămuriri legate de sumele cheltuite.
• Turiştii cheltuitori trebuie să ştie care este limita zilnică de retragere de numerar la banca unde au cardul. De exemplu, la BCR, suma maximă care poate fi retrasă de la bancomat este echivalentul a 3.000 lei, la UniCredit Ţiriac, de 4.000 de lei, iar la Banca Transilvania, plafonul este de 9.000 de lei

INFO PLUS

11,4 milioane de carduri active

La finele lunii martie erau active 11,4 milioane de carduri, inclusiv cobranded şi cu funcţie de monedă electronică, cu aproape 90.000 mai puţine faţă de sfârşitul anului trecut, arată datele BNR. Faţă de martie 2009, numărul cardurilor active a crescut însă cu aproximativ 491.000 de unităţi.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine