Guvernul ne trimite la pensii private. Cât se câştigă din pensia facultativă

Românii se simt din ce în ce mai puţin protejaţi sub „umbrela“ pensiilor de stat n Foto:Publimedia/Andrei Spirache

*În acest moment, doar 190.000 de persoane au pensii private facultative, depunerile lor totale fiind de circa 55 de milioane de euro

Românii care au salarii mari şi vor şi pensii pe măsură nu trebuie să se uite la bugetul statului, ci la fondurile de pensii private, pensie cunoscută sub numele de pilonul III. Îndemnul îi aparţine ministrului Economiei, Adriean Videanu. "Fiecare, dacă vrea o pensie cu mult mai mare, să-şi asume riscul de a investi în sectorul privat de asigurări de pensii pe viitor, dar sistemul public nu poate susţine", a declarat ministrul, cu ocazia unei vizite oficiale la Sibiu, cu trimitere directă către cei 27.000 de români care beneficiază de pensii speciale. "Nu putem merge cu aceleaşi discrepanţe, 27.000 de pensionari din 5,9 milioane deţin 18 la sută", a precizat Videanu. Practic, asta înseamnă că circa 0,5% dintre pensionari, cei cu pensii speciale, încasează aproape o cincime din bugetul total de pensii.

Salariul mediu asigură o pensie de 230 de euro

În momentul de faţă, în România există puţin peste 190.000 de persoane care au conturi de pensie privată facultativă, care se va adăuga, după ieşirea la pensie, celei de stat, cu circa 40.000 de persoane mai mult decât la finele lui 2008. Cele 13 fonduri de pensii, care încasează şi gestionează banii depuşi de clienţi, deţin fonduri totale de peste 55 de milioane de euro. Banii încasaţi de la clienţi sunt investiţi în titluri de stat, obligaţiuni ale firmelor private sau pe bursă, în proporţii care diferă.

În ceea ce priveşte felul în care se contribuie şi, în final, în care se primeşte pensia, fondurile sunt destul de flexibile. Majoritatea dintre ele impun o contribuţie minimă de 30-40 de lei. Clientul nu este însă obligat să vireze lunar o anumită sumă, fiind vorba doar despre suma minimă care trebuie depusă în contul pensiei. Indiferent de salariul avut, în România contribuţia la un astfel de fond de pensii nu poate fi, prin lege, mai mare de 15% din salariul mediu brut. De exemplu, un client care are în acest moment salariul mediu pe economie, de 1.967 de lei brut, nu poate vira mai mult de 295 de lei pe lună la un astfel de fond. Suma este suficientă pentru a garanta, dacă este virată lunar, timp de 30 de ani, o pensie lunară de circa 230 de euro timp de 15 ani, conform unor simulări efectuate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Simularea a fost bazată pe un randament mediu anual de 5% al unităţilor fondurilor de pensii.

Conform legilor în vigoare, depunerile la fondurile de pensii facultative sunt deductibile până în plafonul de 400 de euro pe an, respectiv se scad din impozitul pe venit global cel mult 33,3 euro pe an.

Sumele depuse la fondul de pensie facultativă sunt folosite pentru a cumpăra unităţi de Fond, care, în momentul ieşirii la pensie, vor fi răscumpărate pentru a plăti pensia, cu menţiunea că banii depuşi nu pot fi încasaţi mai devreme de ieşirea la pensie. Spre deosebire de sistemul de pensii de stat însă, în caz de deces, banii nu se pierd, ci vor fi încasaţi de moştenitorii legali, în baza aceluiaşi principiu legal care se aplică şi la conturile bancare.

Cât de riscante sunt pensiile private şi ce profituri pot aduce

Anul trecut, cele nouă fonduri de pensii private facultative lansate înainte de 2009 au avut un profit mediu de 15,8%, respectiv de la 7,6% până la 23,2%. Randamentul a fost practic similar celui adus de un depozit bancar. În ceea ce priveşte performanţa netă, fondurile de pensii au adus un profit de peste 11% (din randamentul mediu nominal s-a scăzut inflaţia anuală, de 4,7%). Asta înseamnă că valoarea unităţilor de fond cumpărate cu banii depuşi în contul de pensie a crescut cu 11% peste inflaţie.

În România, ca peste tot în lume, fondurile de pensii sunt de trei tipuri când vine vorba despre cât de riscante sunt: cu risc redus, moderat şi ridicat. Din cele 13 fonduri de pensii facultative în acest moment trei sunt cu risc redus, nouă cu risc moderat şi unul singur cu risc ridicat. Cel mai bun randament l-a avut anul trecut unitatea de fond de pensie Asirom Concordia, de 23,2%, fond de pensie cu o strategie de risc moderată.

În ceea ce priveşte felul în care fondurile de pensii investesc banii clienţilor, anul trecut s-a observat o creştere a ponderilor atât când vine vorba despre titlurile de stat, considerate cele mai sigure investiţii, dar care oferă un randament relativ mic, cât şi când este vorba despre banii plasaţi pe bursă, investiţie considerată mai riscantă, dar care poate oferi un randament net superior titlurilor de stat. Astfel, în timp ce în ianuarie 2009, 56,2% din banii fondurilor de pensii erau plasaţi în titluri de stat, la începutul acestui an ponderea era de 69,7%, în timp ce în cazul acţiunilor ponderea a crescut de la 4,7% la 13,8%. Pe fondul revenirii bursei, în special în a doua parte a anului, fondurile de pensii au avut şi ele de câştigat. Indicele BET-C, care reflectă evoluţia tuturor acţiunilor cotate la BVB, a crescut în 2009 cu aproape 36%, aducând un profit mediu de circa trei ori mai mare decât un depozit bancar sau un titlu de stat.

În ce investesc Fondurile de Pensii

Instrument Financiar - Pondere în total

Titluri de stat - 69,7%
Obligaţiuni Municipale - 3,3%
Obligaţiuni supranaţionale - 1,4%
Obligaţiuni corporative - 9%
Conturi bancare - 2,3%
Acţiuni listate - 13,8%
Fonduri mutuale - 0,5%

Sursă: CSSPP

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine