Loredana VOICULESCU
Loredana VOICULESCU
10898 vizualizări 24 sep 2014

Ministerul Transporturilor a anunţat ieri că “CE a acceptat ca Master Planul General de Transport să fie supus dezbaterii publice” şi că  va fi făcut public pe 1 octombrie. Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Politici Regionale spune însă că „nu este rolul Comisiei Europene de a aproba în mod oficial Master Planul de Transport”, adăugând că acesta este un document naţional care acoperă mai mult decât perioada de programare (2014-2020 n.n.), mergând până în 2030 şi folosind inclusiv fonduri naţionale.

„Comisia Europeană va evalua documentul după ce acesta va fi adoptat de autorităţile române şi după consultarea publică, pentru a vedea dacă îndeplineşte precondiţiile noastre”, a declarat Wheeler, care a adăugat că „documentul se îndreaptă în direcţia bună, dar nu este deocamdată complet”.

Ea a explicat că Master Planul trebuie să fie coerent, credibil şi să aibă în vedere investiţii naţionale strategice pe termen mediu şi lung. 

Documentul trebuie să fie aprobat la nivel politic în România, având în vedere că "stabileşte strategia naţională, dincolo de alegerile locale, naţionale şi prezidenţiale", arată purtătorul de cuvânt al comisarului european.

Citeşte şi Gândirea pechineză

“Procedura de stabilire a unui astfel de document este de lungă durată  şi trebuie completată de o consultare publică, evaluare strategică de mediu şi adoptarea naţională corespunzătoare, dar CE va evalua şi dacă o condiţie  de a avea un plan de transport clar, strategic şi cuprinzător, care include toate modurile de transport şi ia în considerare toate priorităţile, a fost îndeplinită, înainte de aprobarea unui program operaţional pentru investiţiile UE în transport”, se arată în răspunsul transmis de Wheeler.

Comisia Europeană are şi unele recomandări în unele domenii-cheie. Prima se referă la selectarea proiectelor care vor fi finanţate. Master Planul trebuie să selecteze proiectele care vor fi finanţate, dar "criteriile trebuie să fie puţine şi clare". Unul dintre ele este reţeaua TEN T de bază şi globală. Un alt criteriu este viabilitatea economică, ce trebuie evaluată pe fiecare tip de transport. “În prezent nu este clar dacă vor fi introduse alte criterii şi care vor fi efectele lor asupra reţelei de transport european”, adaugă oficialul european.

O altă problemă ţine de angajamentul pentru o finanţare a unei căi ferate durabile, dar şi de stabilirea competenţelor şi responsabilităţilor autorităţilor de stat cu rol în domeniul transporturilor.

“Discutăm aceste probleme cu autorităţile române şi când vom fi convinşi că acestea sunt abordate în mod adecvat, vom renunţa la rezervele pe care le avem”, a conchis purtătorul de cuvânt al comisarului pe Politică Regională.

Un document din Master Planul de Transport publicat în aprilie de Mediafax arăta că autostrăzile din România vor totaliza a nivelul anului 2020 mai puţin de 1.000 de kilometri, în condiţiile în care ministrul Transporturilor, Dan Şova, a anunţat recent că reţeaua va ajunge peste şase ani la 2.440 kilometri.

Numărul de kilometri de autostradă din România se va dubla până în anul 2020, de la 550 km la 993 km, se arată într-unul din documentele din Master Plan, publicate în aprilie anul acesta de Ministerul Transporturilor.

În cadrul aceluiaşi document, denumit "Raport asupra definirii problemelor", se arată că, pentru scenariul de referinţă 2020, reţeaua de autostrăzi va creşte cu 433 kilometri faţă de anul 2011, ajungând la un total de 934 de kilometri.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA (2,15 milioane euro), atribuit în 2012.

România va primi, în total, în exerciţiul financiar multianual 2014-2020, o sumă de 39,88 miliarde de euro – fonduri structurale şi de coeziune şi fonduri destinate agriculturii.

Citește și: