Loredana VOICULESCU
74372 vizualizări 21 sep 2015

Cultele religioase se vor bucura de anul viitor, pe lângă scutirile de care beneficiază în prezent, de noi facilităţi fiscale. Atunci când au elaborat Codul Fiscal valabil din 2016, guvernanţii s-au gândit, pe lângă pasionaţii de vânătoare, iahturi şi maşini de lux, şi la feţele bisericeşti care vor plăti mai puţin la bugetul de stat.

Reprezentanţii cultelor religioase vor fi scutiţi de impozit pentru sumele pe care le obţin din vânzarea de terenuri, clădiri şi maşini pe care le-au folosit în activităţi economice, condiţia fiind ca sumele respective să fie utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult.

“Conform noului Cod fiscal, începând cu anul 2016 cultele religioase nu vor mai fi impozitate nici pentru veniturile obţinute din vânzarea sau orice altă formă de cedare sau înstrăinare a activelor coporale cum ar fi terenuri, clădiri, maşini şi altele chiar dacă acestea au fost folosite în cadrul activităţilor economice”, a explicat pentru gândul Eugenia Ion, tax manager la Contexpert Consulting.

Pe de altă parte, ca noutate, din 2016 şi asociaţiile religioase, pe lângă cultele religioase, vor beneficia de scutiri de impozit pentru clădiri.

Cultele religioase nu sunt impozitate, potrivit actualului Cod Fiscal, pentru mai multe tipuri de venituri, după cum urmează:

- veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii,
- venituri obţinute din chirii,
- alte venituri obtinute din activităţi economice,
- venituri din despăgubiri în forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.

Scutirile sunt acordate cu o condiţie, şi anume ca toţi banii obţinuţi să fie utilizaţi, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în conditiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit specifice cultelor religioase.

În opinia Eugeniei Ion, noul Cod clarifică şi faptul că, în cazul cultelor, nu sunt impozabile alte diverse venituri, după cum urmează:

•         contributiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor; 
•         veniturile obţinute din taxe de orice fel; 
•         veniturile din donaţii, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat; 
•         veniturile din dividende şi dobânzi dacă acestea provin din investirea veniturilor care au fost considerate neimpozabile; 
•         venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole; 
•         resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile; 
•         veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxa de participare, serbări, conferinte etc. dacă acestea sunt utilizate în scopuri sociale; 
•         veniturile obţinute din reclama şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare pe clădiri, terenuri, cărţi, reviste, ziare;
•         veniturile realizate din despăgubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate in activitatea economica; 
•         sumele primite din impozitul pe venit redirectionat de catre persoanele fizice. 

“Şi pentru aceste venituri condiţia este ca sumele respective să fie utilizate pentru întretinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ ori pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau in parteneriat, de servicii sociale”, mai explică Eugenia Ion.

Din 2016 şi asociaţiile religioase vor beneficia de scutiri de impozit pentru clădiri

În noul Cod Fiscal sunt menţinute şi scutirile de impozit pentru lăcaşuri de cult, precum şi pentru terenurile care aparţin cultelor religioase recunoscute oficial, fiind exceptate de la această scutire doar încăperile şi terenurile care sunt folosite pentru activităţi economice.

Totodată, de aceasta scutire vor beneficia începând cu 2016 şi asociaţiile religioase, nu doar cultele religioase.

Asociatiile religioase sunt persoane juridice inregistrate potrivit legii şi care sunt formate din cel puţin 300 de persoane, cetăţeni români sau rezidenţi în România, care se asociază în vederea manifestării unei credinţe religioase.

Cultele religioase vor depune la Fisc declaraţie de impozit pe profit

În prezent cultele religioase nu au obligaţia să depună la Fisc declaraţia anuală privind impozitul pe profit, aşa cum fac societăţile comerciale.

Din 2016 va exista pentru culte obligaţia depunerii unei declaraţii anuale de impozit, dar nu vor plăti impozit pe profit pentru că veniturile din următoarele activităţi sunt neimpozabile.

Este vorba despre veniturile provenite din producerea şi valorificarea obictelor şi produselor necesare activităţii de cult, veniturile din chirii, din cedarea sau înstrăinarea activelor corporale, cele din activităţi economice sau de natura celor specifice ONG-urilor, veniturile din despăgubiri, cele din întreţinerea şi funcţioarea unităţilor de cult, cele rezultate din furnizarea de servicii sociale. Toate aceste venituri nu vor fi impozabile.

“Legea prevede că din 2016 cultele religioase nu mai sunt scutite de impozit pe profit, dar veniturile obţinute (veniturile de tipul celor menţionate mai sus  - n.n.) sunt neimpozabile. Adică nu vor plăti impozit pe profit, doar că depun Declaraţie anuală de impozit pe profit unde vor zice, de exemplu: total venituri 100 lei, venituri neimpozabile 100 lei, impozit ZERO lei”, a explicat pentru gândul lect univ dr Cristian Rapcencu.

Aşadar, în continuare dacă vor obţine numai venituri din cele de mai sus, cultele religioase nu vor plăti impozit pe profit. 

BOR se declara "deschisă pentru o discuţie"

Biserica Ortodoxă Română s-a arătat deschisă, într-un comunicat de la finele lunii august, pentru o discuţie pe tema impozitării veniturilor ei, însă punea şi o condiţie: să fie luate în discuţie şi retrocedările sau compensaţii pentru bunurile confiscate de statul român.

„Biserica este deschisă pentru o discuţie pe tema impozitării veniturilor ei dacă această discuţie este abordată împreună cu chestiunea retrocedării sau a compensării tuturor proprietăţilor bisericeşti confiscate de Statul român, astfel încât Biserica să poată dispune de resursele necesare pentru întreţinere şi pentru susţinerea operei ei social-filantropice”, se arată într-un comunicat din luna august al Patriarhiei Române.

Potrivit reprezentanţilor BOR, până în prezent, a fost retrocedată Bisericii Ortodoxe Române numai o mică parte din proprietăţile sale confiscate de regimul comunist.

Patriarhia Română explica în august că veniturile realizate de unităţile bisericeşti sunt folosite pentru cheltuieli cu salariile, utilităţile, întreţinerea unui important patrimoniu de locaşuri de cult şi alte clădiri bisericeşti, pentru susţinerea unei semnificative opere social-filantropice şi educaţional-culturale în societatea românească şi în comunităţile de români din străinătate”, se precizează în comunicat.

„Faptul că Biserica Ortodoxă Română este bine organizată şi are capacitatea de a-şi administra eficient proprietăţile trebuie apreciat şi promovat, iar nu invidiat şi denigrat. Cele aproximativ 800 de instituţii şi programe socio-medicale şi educaţionale (cabinete medicale, cabinete de consultanţă, cămine şi centre pentru bătrâni, copii şi alte persoane defavorizate, grădiniţe etc.), pentru susţinerea cărora anul trecut (2014) eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit peste 87.000.000 lei, sunt susţinute în imensa lor majoritate tocmai din veniturile obţinute corect şi transparent de eparhiile Bisericii Ortodoxe Române. (...) Reamintim că statutul fiscal al Cultelor din România este similar cu cel din majoritatea statelor Uniunii Europene în care acestea sunt susţinute pentru contribuţia lor la viaţa societăţii”, sublinia Patriarhia Română.

Reprezentanţii Patriarhiei considerau că presiunea mediatică pentru o eventuală impozitare a veniturilor Bisericii are ca scop o diminuare a susţinerii activităţilor social-educaţionale şi social-filantropice ale acesteia şi o diminuare a rolului Bisericii Ortodoxe Române în societate.

"Proprietăţile şi veniturile bisericeşti sunt astăzi folosite pentru susţinerea multiplelor activităţi derulate de Biserică în societatea românească”, mai spuneau reprezentanţii Bisericii.

Întrebat de gândul, în august, dacă se poate ajunge şi la impozitarea veniturilor diferitelor culte religioase, ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a răspuns că această discuţie poate avea loc la finele anului, când se va elabora bugetul pe 2016.

Cultele religioase recunoscute oficial în România sunt:

-  Biserica Ortodoxă Română;
-  Biserica Romano-Catolică;
- Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică);
- Biserica Reformată (Calvină);
- Biserica Evanghelică Lutherană de Confesiune Augustană (C.A.);
- Biserica Evanghelică Lutherană Sinodo-Presbiterială (S.P.);
- Biserica Unitariană;
-Biserica Armeană;
-Cultul Creştin de Rit Vechi;
- Biserica Creştină Baptistă;
- Cultul Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolică;
- Biserica Creştină Adventistă de Ziua a Şaptea;
- Cultul Creştin după Evanghelie;
- Biserica Evanghelică Română;
- Cultul Musulman;
- Cultul Mozaic;
- Organizaţia Religioasă "Martorii lui Iehova";

Persoanele fără venituri, vânate de Fisc din 2016

Dacă feţele bisericeşti se vor bucura de noi facilităţi fiscale, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre unele dintre persoanele fără venituri. 

Gândul a scris că persoanele fără venituri vor fi obligate, cu câteva excepţii, să depună de anul viitor la ANAF o declaraţie prin care Fiscul le va stabili ce sumă au de plătit pentru contribuţia pentru sănătate (CASS), potrivit noului Cod Fiscal. Până acum persoanele care nu realizau venituri nu erau obligate să depună la fisc o declaraţie, iar pentru a beneficia de servicii medicale în sistemul public, acestea plateau CASS-ul pe şase luni în urmă. Contribuţia la sănătate pentru persoanele fără venituri va fi calculată luându-se ca bază salariul minim pe economie, acestea urmând să plătească 792 de lei pe an.

Pe de altă parte, gândul a scris că noul Cod Fiscal prevede eliminarea supra-accizelor pentru produse de lux şi cafea, introduse acum doi ani, pentru a acoperi pierderile la buget din cauza reducerii TVA la pâine. „Erau încasări prea mici şi o sarcină administrativă prea mare”, au motivat pentru gândul surse din Finanţe eliminarea supra-accizei la produsele de lux.

Tot în noul Cod Fiscal se arată că românii ar putea plăti de anul viitor impozite de până la două ori mai mari pentru locuinţe. Codul Fiscal aduce veşti proaste şi pentru persoane cu profesii independente care vor plăti mai mult la stat. În afară de reducerea TVA la 20% care se va aplica din 2016, celelalte măsuri de relaxare fiscală din varianta votată în primă fază de Parlament - reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraccizei - au fost amânate pentru 2017. Noul Cod îi avantajează însă pe cei care deţin mai multe case şi pe cei cu locuinţe cu o suprafaţă mai mare de 150 de metri pătraţi.

 

Citește și: