Corina VÂRLAN
Corina VÂRLAN
13287 vizualizări 29 apr 2013

Peste 135 de milioane de metri cubi - acesta este volumul total de lemn exploatat în România, în perioada 2002 - 2011, de către firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniu, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi centralizate de gândul.

Dacă luăm în calcul preţul minim la care se comercializează lemnul în prezent, de 70 de euro pe metru cub, atunci valoarea lemnului exploatat pe parcursul acestor zece ani ajunge la 9,4 miliarde de euro.

Judeţul din care s-a exploatat cea mai mare cantitate de lemn, între anii 2002 - 2011, peste 18 milioane de metri cubi, a fost Suceava, acesta fiind urmat apoi în top de Neamţ şi de Bacău.

Cel mai mic volum de lemn exploatat în aceeaşi perioadă de timp în România s-a înregistrat în judeţul Teleorman, respectiv 543.235 metri cubi, conform datelor INS.

Tot între anii 2002 - 2011, s-au efectuat regenerări artificiale, mai exact plantări de butaşi, puieţi sau sade pe terenuri de unde arborii au fost exploataţi sau pe terenuri care nu deţineau iniţial vegetaţie forestieră, pe o suprafaţă totală de 129.769 de hectare.

Tot judeţul Suceava a ocupat primul loc în top şi în acest caz, în această regiune a ţării plantându-se puieţi pe o suprafaţă de 12.332 de hectare, cu 3.835 hectare în plus faţă de cea înregistrată în judeţul Harghita, clasat pe locul al doilea.

La polul opus, s-au aflat în aceeaşi perioadă de timp judeţele Ilfov şi Sălaj unde suprafaţa terenurilor pe care s-au efectuat regenerări artificiale a fost mai mică de 620 de hectare, potrivit datelor furnizate de INS.

Harta judeţelor de unde s-a exploatat cel mai mult lemn şi a judeţelor unde s-au plantat puieţi pe cele mai mari suprafeţe de teren

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Cât lemn s-a exploatat în România pe parcursul a zece ani

În perioada 2002 - 2011, volumul de lemn exploatat din pădurile României de către operatorii economici a fost de 135,3 milioane de metri cubi. Cea mai mare parte a lemnului a fost exploatat din regiunea de nord-est a ţării, ce cuprinde judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui.

Pe parcursul a zece ani, de aici s-a tăiat din păduri lemn cu un volum total de 38,2 milioane de metri cubi, exploatarea "aurului verde" din această regiune atingând cote maxime în ani 2003, 2005 şi 2010, când volumul de lemn a variat între 4,4 milioane şi 4,6 milioane de metri cubi.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Astfel, valoarea lemnului tăiat pe parcursul a zece ani din Moldova a fost de peste 2,6 miliarde de euro, dacă luăm în calcul preţul minim de comercializare a lemnului la ora actuală, de 70 de euro pe metru cub.

Pe locul al doilea în clasamentul regiunilor din România unde firmele au exploatat cel mai mare volum de lemn se găseşte centrul ţării, cu judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. În perioada 2002 - 2011, din această regiune s-a exploatat lemn cu un volum total de 27,1 milioane de metri cubi. Cele mai mari cantităţi au fost exploatate în zonă în anii 2011, 2008, 2007, mai exact 3,6 milioane de metri cubi, respectiv 3,3 milioane de metri cubi şi 2,8 milioane de metri cubi.

Alte regiuni unde operatorii economici au exploatat volume mari de lemn în perioada 2002 - 2011 sunt şi cea de nord-vest şi cea de vest a României.

La polul opus, cele mai mici volume de lemn au fost exploatate în aceeaşi perioadă de timp din regiunea Bucureşti-Ilfov, doar 796.116 metri cubi, şi din regiunea de sud-est a ţării, respectiv 10,2 milioane de metri cubi.

Din ce judeţe s-a tăiat cel mai mult lemn

În perioada 2002 - 2011, firmele din domeniu au exploatat cel mai mult lemn din judeţul Suceava, mai exact peste 18 milioane de metri cubi. Locul al doilea în top este ocupat tot de un judeţ din Moldova, mai exact de Neamţ unde timp de 10 ani s-au exploatat 8,3 milioane de metri cubi de lemn, iar pe poziţia a treia se află Bacăul, cu 6,6 milioane de metri cubi exploataţi în aceeaşi perioadă.

Judeţele Suceava şi Neamţ eau fost lideri în clasamentul zonelor din ţară unde s-a tăiat cel mai mult lemn atât în 2002, cât şi în 2011. Locul al treilea era ocupat însă în 2002 de judeţul Arad, cu puţin peste 600.000 de metri cubi exploataţi, pentru ca în 2011 aceeaşi poziţie să ocupată de judeţul Caraş-Severin, aflat iniţial pe locul al patrulea, cu 714.131 metri cubi de lemn exploataţi.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

În 2002, se mai exploatau cantităţi mari de lemn şi din Bacău, Sibiu, Harghita, Hunedoara şi Mureş. Zece ani mai târziu, cele mai mari mult lemn era tăiat în Braşov, Argeş, Maramureş, Bacău şi Covasna, potrivit INS.

Care sunt judeţele de unde s-a exploatat cel mai puţin lemn

Teleorman şi Constanţa sunt judeţele de unde, în perioada 2002 - 2011, s-a exploatat cel mai mic volum de lemn, sub 600.000 de metri cubi. Acestea sunt urmate în clasament de Galaţi, Ilfov, Brăila şi Sălaj.

În total, din aceste zone ale ţării s-au exploatat pe parcursul celor zece ani 4,2 milioane de metri cubi de lemn. Dacă luăm în considerare cel mai mic preţ de comercializare al lemnului la ora actuală, de 70 de euro pe metru cub, atunci volumul de lemn exploatat în cele şase judeţe, în perioada 2002 - 2011, valorează circa 300 de milioane de euro.

În anul 2002, operatorii economici exploatau cel mai mic volum de lemn din judeţul Satu Mare, sub 30.000 de metri cubi. În urmă cu doi ani, conform celor mai recente date ale INS, primul loc în clasament a fost luat de judeţul Teleorman, cu 52.423 de metri cubi de lemn exploataţi.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Al doilea loc în top, atât în 2002, cât şi în 2011, a fost ocupat de judeţul Galaţi.

Zece ani, 129.769 de hectare de teren reîmpădurite

Suprafaţa totală de teren pe care s-au realizat regenerări artificiale în perioada 2002 - 2011 a fost de 129.769 hectare.

Regenerările artificiale reprezintă, potrivit metodologiei utilizate de INS în realizarea statisticilor, "ansamblul de lucrări de plantare de puieţi, butaşi şi sade sau de însămânţare a unei suprafeţe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră".

Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat regenerări artificiale în perioada analizată au fost cele aferente anilor 2002 (16.448 hectare), 2006 (15.533 hectare) şi 2003 (14.772 hectare). În aceeaşi timp, judeţele unde s-au plantat puieţi pe cele mai extinse suprafeţe au fost Suceava, Harghita şi Dolj, cu peste 7.400 de hectare pe care s-au realizat regenerări artificiale.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

La polul opus s-au aflat judeţele Ilfov, Sălaj, Buzău şi Dâmboviţa unde s-au platat butaşi, puieţi şi sade pe o suprafaţă mai mică de 1.000 de hectare.

Topul judeţelor unde în 2002 s-au împădurit cele mai mari suprafeţe de teren

Lider în topul judeţelor pe teritoriul cărora s-au realizat împăduriri pe cele mai mari suprafeţe a fost în anul 2002 judeţul Dolj. Aici s-au realizat regenerări artificiale pe o suprafaţă de 1.650 de hectare. Următoarele locuri în clasament au fost ocupate de judeţele Covasna şi Suceva unde suprafaţa de teren pe care s-au realizat astfel de lucrări a fost de peste 1.000 de hectare.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Judeţul Ilfov a fost codaş în 2002 la capitolul regenerărilor artificiale. În această zonă doar pe 62 de hectare de teren s-au plantat butaşi, puieţi sau sade pentru a regenera arboretul exploatat.

Penultimul loc la nivel naţional a fost ocupat, la aceeaşi dată, de judeţul Sălaj, unde s-au efectuat regenerări artificiale pe o suprafaţă de 100 de hectare. Acesta este urmat în top de Dâmboviţa şi Teleorman.

Topul judeţelor unde s-au plantat cei mai mulţi puieţi în 2011

Suceava, judeţul de unde în ultimii ani firmele care îşi desfăşoară activitatea în domeniu au exploatat cel mai mare volum de lemn, se află pe primul loc şi în clasamentul zonelor unde s-au plantat cei mai mulţi butaşi sau puieţi în anul 2011, potrivit celor mai recente date INS, mai exact pe o suprafaţă de 2.018 hectare.

Următoarele locuri în top sunt ocupate de judeţele Harghita şi Tulcea, unde în acelaşi an s-au reîmpădurit 775 de hectare de teren, respectiv 564 hectare de teren.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Dacă în 2002, judeţul unde s-au efectuat regenerări artificiale pe cea mai mică suprafaţă era Ilfov, zece ani mai târziu locul lui a fost luat de judeţul Dâmboviţa unde, în 2011,s-au realizat astfel de lucrări pe o suprafaţă de doar 42 de hectare.

În judeţele Sălaj, Ilfov şi Buzău, aflate pe următoarele poziţii în top, s-au plantat butaşi, puieţi sau sade pe suprafeţe cuprinse între 43 de hectare şi 48 de hectare.

Citește și: