4 comentarii 12 afișări

În ce investesc bancherii. Preferă depozitele, iar la bursă au pierderi

de Loredana VOICULESCU Postat la: 07.02.2010 18:55 Ultima actualizare: 07.02.2010 18:56

Bogdan Baltazar îşi păstrează 90% din bani în lei /// Foto: Publimedia/Victor Ciupuliga

Cea mai mare parte a economiilor bancherilor sunt plasate în depozite bancare, în timp ce sumele investite la Bursă s-au dus pe Apa Sâmbetei

Depozitele bancare sunt plasamentele preferate de bancheri când vine vorba de propriile lor economii. Toţi bancherii contactaţi de Gândul au declarat că cea mai mare parte a banilor a fost depusă la bancă, fără să ocolească însă nici investiţiile mai riscante, precum bursa sau fondurile deschise de investiţii. "Am un profil de risc foarte foarte prudent", ne-a mărturisit consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost preşedinte al BRD-SocGen. "Aproximativ 85-90% din economiile mele sunt în depozite bancare, evident, la BRD. Aproape 90% din bani îi păstrez în lei", ne-a spus Bogdan Baltazar. Acesta a precizat că pe bursa autohtonă a intrat într-un "moment nepotrivit", iar acum are pierderi de 46%. La rândul său, Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, a declarat pentru Gândul că "o parte covârşitoare a economiilor" le-a investit în depozite în lei la banca pe care o conduce. "Nu am investiţii imobiliare", a mai precizat acesta.

Fostul director al BVB n-a investit la Bursă

"Nu am investit pe piaţa de capital din ţara noastră. Este un defect profesional, de când eram director general la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). Economiile personale le am în mare parte în titluri de stat, depozite bancare. Plasamentele sunt preponderent în lei, dar am şi în valută. Am investit şi în unităţi de fonduri mutuale pe care le distribuie Alpha Bank în străinătate şi în România", ne-a declarat Stere Farmache, prim-vicepreşedinte al Alpha Bank şi fost director general al BVB. La rândul lui, Sorin Mititelu, director executiv la Direcţia de dezvoltare afaceri şi produse retail din cadrul BCR, a fost mai laconic când a venit vorba de propriile plasamente. "Suma nu este una atât de mare. Am investit câte puţin în toate. Vreau să iau un credit", a spus el.

László Diósi de la OTP: "Depun lunar o sumă prestabilită"

"Economiile mele sunt împărţite între depozite la termen, fonduri de investiţii, asigurări de viaţă şi pensii private. Am investit cea mai mare parte a economiilor în depozitele la termen, urmate de pensiile private, pe acestea din urmă având grijă să le sporesc prin depunerea lunară a unei sume prestabilite", a declarat pentru Gândul László Diósi, preşedintele OTP Bank România, care are majoritatea economiilor personale în moneda naţională. Acesta are şi plasamente în străinătate, explicând că nu ar fi optat pentru această variantă dacă nu ar fi fost expat. Pentru acest an, bancherul intenţionează să îşi sporească plasamentele în fonduri de investiţii, pensii private şi depozite la termen. Întrebat dacă este mulţumit de randamentele obţinute în ultimul an, acesta a răspuns afirmativ. "Singurele care au suferit de pe urma crizei financiare au fost investiţiile în sectorul pensiilor, însă aceasta a fost o tendinţă generală având în vedere perioada. Cu toate acestea, randamentele lor îşi revin destul de repede", a mai spus László Diósi. La rândul său, Eugen Rădulescu, director în BNR, ar opta pentru "diversificarea plasamentelor, având în vedere că evoluţia instrumentelor financiare este greu de prognozat, ca urmare a crizei". Cât priveşte o investiţie la bursă, Rădulescu este de părere că aceasta trebuie făcută pe termen lung.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine

Tag-uri:: investiţii; ,bancheri; ,investiţii bursă

× Citeşte mai mult »

#1 sa traiasca imbicsescu si cu strofoboc bine! 7.02.2010 22:13

Raspunde

Cum cheltuiesc cei care sunt la putere sutele de milioane de euro pe care statul le colecteazÄƒ anual din enervanta taxÄƒ auto, instituitÄƒ în 2007 de Sulfina Barbu ÅŸi care a cunoscut pânÄƒ acum atâtea versiuni cÄƒ nimeni nu le mai Å£ine minte numÄƒrul? RÄƒspunsul oficial, dat de cei puÅŸi sÄƒ gestioneze tonele de euro, aratÄƒ cÄƒ s-au fÄƒcut programe educaÅ£ionale pentru copii, amenajÄƒri de parcuri, administrÄƒri de arii protejate.
de Alexandru Nastase
20/01/2010

Mai puÅ£in de un sfert din sumele colectate a fost folosit. Restul o fi folosit ca o centurÄƒ de siguranÅ£Äƒ pentru economie...

Ce background vÄƒ mai putem oferi despre taxa auto, rebotezatÄƒ în prezent taxÄƒ de primÄƒ înmatriculare? Am spus "taxÄƒ"? Este din multe puncte de vedere o amendÄƒ nÄƒscocitÄƒ de cei care ne conduc. În primÄƒvara lui 2007, Sulfina Barbu, pe atunci ministrul Mediului ÅŸi GospodÄƒririi Apelor, ÅŸi Guvernul lui CÄƒlin Popescu TÄƒriceanu au observat cÄƒ în România a crescut consumul ÅŸi, pe acest fond, tot mai mulÅ£i români îÅŸi permiteau sÄƒ-ÅŸi cumpere o maÅŸinÄƒ. În crizÄƒ de bani, s-au gândit sÄƒ exploateze acest aspect ÅŸi sÄƒ-l transforme într-o sursÄƒ foarte suculentÄƒ de venituri la bugetul de stat. Mai are rost sÄƒ enumerÄƒm ÅŸirul interminabil ÅŸi grotesc de bâlbâieli care a urmat? Mai are rost sÄƒ vÄƒ amintim de câte ori au venit cu câte o nouÄƒ variantÄƒ de taxÄƒ ÅŸi cum de fiecare datÄƒ argumentele pentru noua versiune erau exact opusul versiunii precedente? Mai este nevoie sÄƒ vÄƒ amintim cum, dupÄƒ ce au fost daÅ£i afarÄƒ de la guvernare de TÄƒriceanu, Sulfina Barbu ÅŸi PD-L au devenit, din iniÅ£iatorii taxei, cei mai de temut adversari ai ei? Cum, dupÄƒ revenirea la ciolan, o datÄƒ cu instalarea lui Emil Boc ca prim-ministru, au îndulcit din nou tonul la adresa taxei pânÄƒ atunci mult-hulite? Mai are rost sÄƒ vÄƒ spunem cÄƒ, la fiecare nouÄƒ versiune a taxei, Comisia EuropeanÄƒ ne-a ameninÅ£at cu diverse pedepse?

DE OCHII LUMII
Taxa auto, în nenumÄƒratele ei forme de pânÄƒ acum, nu a fost niciodatÄƒ o taxÄƒ de mediu. De fiecare datÄƒ, indiferent de denumire, a vizat numai autoturismele pe care românii ÅŸi le puteau permite: maÅŸini cu motor cu capacitate micÄƒ, numÄƒr redus de cai putere, preÅ£ pânÄƒ în 25.000 de euro. Vehiculele utilitare ÅŸi camioanele, utilajele agricole ÅŸi alte categorii de maÅŸini cu consum mare de carburant ÅŸi, deci, mari poluatori, nu au fÄƒcut niciodatÄƒ obiectul de interes al acestei taxe pentru simplul motiv cÄƒ în Å£ara noastrÄƒ nu se vând prea multe. Acest lucru reiese ÅŸi din faptul cÄƒ, pânÄƒ în 2008, banii din aceastÄƒ taxÄƒ au mers la Ministerul FinanÅ£elor, iar destinaÅ£ia lor ulterioarÄƒ - cum au fost folosiÅ£i - nu se cunoaÅŸte. SÄƒ vedem însÄƒ ce s-a fÄƒcut cu banii dupÄƒ ce s-a decis, de ochii lumii, cÄƒ destinaÅ£ia lor trebuie sÄƒ fie Ministerul Mediului.

SURSÄ‚ DE ÎMBOGÄ‚Å¢IRE
În subordinea acestui minister funcÅ£ioneazÄƒ o extraordinarÄƒ vacÄƒ de muls ÅŸi o sursÄƒ inepuizabilÄƒ de fÄƒcut averi: AdministraÅ£ia Fondului pentru Mediu. Este acea instituÅ£ie la care ajung toÅ£i banii ce se colecteazÄƒ pentru mediu în România. În 2008, aproape 1 miliard de lei noi a ajuns la Fondul de Mediu din taxa auto! La cursul de schimb de atunci, asta înseamnÄƒ peste 300 milioane de euro! În 2009, deÅŸi nu existÄƒ încÄƒ estimÄƒri oficiale (este, evident, mult prea devreme!), suma se apropie de 700 milioane de lei, echivalentul a 160 milioane de euro! Cum s-au cheltuit cele 460 milioane de euro intrate în vistieria Fondului pentru Mediu? Am solicitat informaÅ£ii oficiale. SÄƒ începem cu anul 2009. S-au alocat bani pentru 17 proiecte aprobate între 2006 ÅŸi 2008 ÅŸi care se aflÄƒ încÄƒ în derulare: Centrul pentru colectarea deÅŸeurilor electrice, electronice ÅŸi electrocasnice la Piatra NeamÅ£, în valoare de 113.556 RON; realizarea staÅ£iei de epurare a apelor uzate, comuna Remetea, judeÅ£ul Harghita, în valoare de 3.882.000 RON; programul de educaÅ£ie ecologicÄƒ Ecojunior, desfÄƒÅŸurat la Colegiul NaÅ£ional Roman VodÄƒ din Roman, cu o valoare de 7.667 RON; o instalaÅ£ie de reducere a emisiilor de CO2 la vopsitoria fabricii din Mioveni Automobile Dacia, proiect în valoare de 15.447.217 RON; înfiinÅ£area unei staÅ£ii de epurare în comuna Cotnari, judeÅ£ul IaÅŸi, în valoare de 1.447.259 RON; desfÄƒÅŸurarea ÅŸcolii de ecologie Delta Fest de cÄƒtre AsociaÅ£ia Galaterra, proiect în valoare de 218.375 RON; extinderea staÅ£iei de epurare Åžtei, judeÅ£ul Bihor, investiÅ£ie în valoare de 1.114.383 RON; conservarea ÅŸi managementul habitatelor din RezervaÅ£ia "Calcarele din Dealul MÄƒgura" Dobrogea, program derulat de Clubul Sporturilor Montane, în valoare 42.065 RON; managementul ariilor protejate din judeÅ£ul Satu-Mare, realizat de societatea Carpatin ArdeleanÄƒ cu 155.150 RON; creÅŸterea conÅŸtientizÄƒrii populaÅ£iei de pe Valea Deznei privind protecÅ£ia mediului, realizat la Grupul Åžcolar Industrial SebiÅŸ, cu 36.609 RON; amenajarea ravenei GhermÄƒneÅŸti, judeÅ£ul Vaslui, proiect în valoare de 300.148 RON; stabilizarea ÅŸi consolidarea ravenei la drumul comunal 105 A - satul Laza, comuna Laza, jud. Vaslui, cu suma de 183.495 RON; realizarea unei linii de peletizare a deÅŸeurilor lemnoase ÅŸi a rumeguÅŸului verde la societatea MetalTrade International GalaÅ£i pentru suma de 896.191 RON; modernizarea sectorului de reciclare a deÅŸeurilor de ambalaje în vederea protejÄƒrii mediului, realizatÄƒ de societatea Somplast din BistriÅ£a pentru suma de 285.691 RON; acÅ£iuni combinate pentru administrarea ariei protejate PeÅŸtera Vântului conform planului de management, proiect desfÄƒÅŸurat de Clubul Speologilor Amatori cu 80.663 RON; protecÅ£ia Ariei Naturale Balta Suhaia, proiect atribuit Consiliului Local al comunei Suhaia, judeÅ£ul Teleorman, pentru 30.646 RON; un program de producere ÅŸi distribuÅ£ie a apei calde menajere cu panouri solare, realizat la Drobeta Turnu-Severin de firma Flora Sercom SA cu 61.241 RON. Totalul banilor alocaÅ£i este de aproximativ 23 de milioane RON, adicÄƒ în jur de 6 milioane de euro din 160 milioane de euro încasaÅ£i.

InstituÅ£iile cu bani, doar la PD-L
În 2008, Fondul de Mediu a dat bani pentru 12 proiecte de parcuri. Valoarea totalÄƒ a proiectelor este de 6 milioane RON (puÅ£in peste 2 milioane de euro). Ce s-a fÄƒcut cu restul banilor, pânÄƒ la 400 milioane de euro? Oficial, ei existÄƒ în bugetul Fondului pentru Mediu ÅŸi "aÅŸteaptÄƒ proiecte eligibile pentru a fi absorbiÅ£i". La Fondul pentru Mediu existÄƒ depuse numai din partea organizaÅ£iilor neguvernamentale mii de proiecte care aÅŸteaptÄƒ de ani buni finanÅ£are ÅŸi cÄƒrora nici mÄƒcar nu li se rÄƒspunde. Fondul de Mediu a fost condus pânÄƒ în 2008 de liberalul Mihai Toti, iar acum ÅŸef mare este democrat-liberalul Vlad Marcoci. De menÅ£ionat cÄƒ atât în alianÅ£a cu PSD, cât ÅŸi în cea cu UDMR (parafatÄƒ în decembrie 2009), instituÅ£iile de mediu bÄƒnoase au revenit, fÄƒrÄƒ excepÅ£ie, doar PD-L.

#2 www.10pasi.ro 8.02.2010 07:03

Raspunde

2010 va fi un an greu! Vei sa scapi de criza? Ai o sansa - citeste zilnic solutiile anticriza de pe www.10pasi.ro. GRATUIT. Cere acum Planul De Iesire Din Criza de pe www.10pasi.ro/criza - E GRATUIT!

#3 Io, 8.02.2010 10:52

Raspunde

Magarul asta canceros, care este in foto, care si-a vandut sufletul diavolului, vrea sa ne convinga la un post de TV ca daca va veni gold corp. la rosia atunci nu va mai pluti papuci de trigan pe apa ariesului, nu va mai fi apa colorata in rosu de sedimentele depozitate aiurea si vor fi, culmea, plantate 1000 Ha de padure, iar localnicii vor trai toti in vile de lux construite pe banii firmei. Trebuie sa fii batut in cap rau de tot, pe linga faptul ca esti roman, ca sa crezi asa ceva. Ce ar fi ca sa inceapa cu refacerea caselor si plantatul padurilor inainte de a se apuca sa distruga toata zona, acest gold corp. impreuna cu balthazar.

#4 Andreea 8.02.2010 15:40

Raspunde

GRATUIT - Cere Planul de Iesire Din Criza de pe www.10pasi.ro/criza - E GRATUIT!