ÎNREGISTRARE AUDIO din şedinţa în care NOKIA a anunţat angajaţii că pleacă din ROMÂNIA. Cei 10 investitori ţinuţi la "secret" pe care Guvernul vrea să îi aducă în locul NOKIA

ÎNREGISTRARE AUDIO din şedinţa în care NOKIA a anunţat angajaţii că pleacă din ROMÂNIA

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) va evalua în următoarea perioadă care va fi impactul asupra creşterii economice al retragerii Nokia din România, a declarat joi pentru gândul Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

"Am aflat de puţin timp (despre închiderea fabricii Nokia -n.red.) şi vom face o evaluare, înainte de a ne pronunţa. Oricum, efectul pe acest an este de aşteptat să nu fie semnificativ. Sunt însă şi efecte indirecte, legate de mediul de investiţii. La prima vedere, 2.000 de angajaţi, raportat la 6 milioane (de angajaţi în România-n.red.) nu este mult", a declarat Ion Ghizdeanu.

Producţia fabricii de la Jucu reprezintă 1,3% din PIB al României, însă valoarea adăugată creată este mult mai mică, de circa 0,25% din PIB, ca urmare a fluxului consistent de componente, potrivit grupului european de investiţii Avaron, citat de Reuters.

Grupul finlandez Nokia a anunţat joi, într-o conferinţă de presă, că va închide fabrica de la Jucu, în judeţul Cluj, în cadrul unui program de reducere a costurilor, urmând ca cei 2.200 de angajaţi să îşi piardă locurile de muncă.

Angajaţii de la Jucu, anunţaţi în cadrul unei şedinţe că fabrica se închide, l-au huiduit pe şeful de la Nokia, după cum se aude pe o înregistrare audio a şedinţei, intrată în posesia "Ştiri de cluj".

Producţia va fi relocată în fabricile din Asia. Motivul invocat joi de oficialii finlandezi îl reprezintă "schimbările radicale rapide de pe piaţa telefoanelor mobile", după cum a explicat preşedintele grupului finlandez, Stephen Elop. "Decizia închiderii fabricii a fost una pur managerială, vă rog să nu politizaţi", a spus Andreea Paul Vass, consilierul premierului Emil Boc.

Citeşte şi NOKIA ÎNCHIDE FABRICA DE LA CLUJ

Într-o analiză realizată de Mediafax, se arată că închiderea fabricii Nokia din Cluj nu are legătură cu România, ci cu încercarea disperată a grupului finlandez de a se adapta, după ani de decădere, la transformările tumultoase ale pieţei telefoanelor şi gadget-urilor mobile care au venit după reinventarea smartphone-ului de către Apple şi Google şi răspândirea în ritm accelerat a internetului wireless de mare viteză.

Întrebat de gândul când a anunţat Guvernul român despre intenţia de a închide fabrica de la Jucu, preşedintele grupului finlandez, Stephen Elop, a declarat că a avut discuţii în ultimele 12-18 ore cu Guvernul de la Bucureşti.

"În legătură cu autorităţile naţionale şi locale din România, discuţiile noastre au început în ultimele 12-18 ore. După cum vă închipuiţi, de îndată ce am luat această decizie am luat legătura cu autorităţile. Discuţiile au început ieri şi vor continua şi astăzi atât cu autorităţile centrale, cât şi cu cele de la nivel local", a declarat preşedintele grupului finlandez, Stephen Elop, răspunzând la întrebarea adresată de gândul.

Citeşte şi Stephen Elop, CEO Nokia, explică MOTIVELE ÎNCHIDERII FABRICII DIN ROMÂNIA. Ce răspunde oficialul la întrebarea Gândul: Când aţi anunţat autorităţile din România?

În acest an Nokia, al doilea exportator al României, a livrat la export telefoane mobile fabricate la Jucu în valoare de circa 940 de milioane de euro. Anul trecut compania finlandeză a avut în România o cifră de afaceri de 1,6 miliarde de euro, reprezentând 1,4% din PIB. În prezent, liderul mondial care a vândut anul trecut un miliard de telefoane mobile, face tăieri drastice pentru a supravieţui.

Guvernul negociază cu 10 investitori pentru a compensa pierderea investiţiei finlandeze

La circa trei ore de la conferinţa organizată de Nokia, reprezentanţii grupului finlandez au avut o întâlnire la Palatul Victoria cu premierul Emil Boc. Primul ministru i-a convocat ulterior pe membrii Executivului la o şedinţă în care urma să se facă o analiză economică şi socială a situaţiei, în urma închiderii fabricii de la Jucu.

După şedinţa Executivului, consilierul de stat al premierului, Andreea Paul-Vass, a declarat că Guvernul este în fază avansată de negocieri cu zece companii pentru a atrage investiţii complementare în judeţul Cluj, pentru a compensa pierderile generate de închiderea fabricii Nokia de Jucu, potrivit Mediafax. Valoarea investiţiilor aflate în evaluare la Ministerul Finanţelor este de 388 de milioane euro. Numele acestor companii nu au fost însă prezentate, pe motiv că există condiţii de confidenţialitate, consilierul susţinând doar că sunt investitori "foarte mari, strategici" în sectorul componentelor auto.

Pe lângă cele 10 proiecte aflate în negocieri avansate, mai sunt alte 11 proiecte de investiţii ce ar putea fi demarate în România. Cele 21 de proiecte au o valoare totală de 1 miliard de euro şi ar putea crea peste 8.000 de locuri de muncă, a spus Vass.

Ea a arătat că premierul Emil Boc i-a întrebat pe reprezentanţii companiei finlandeze, în discuţia avută joi la Palatul Victoria, dacă poate fi oprită închiderea fabricii de la Jucu prin măsuri guvernamentale, dar că investitorul străin a răspuns negativ. "Răspunsul a venit ferm: Nu", a relatat Andreea Paul Vass.

Pe de altă, consilierul premierului Boc a spus că Guvernul nu a primit până în prezent vreo informare privind intenţia unei alte companii, după Nokia, de a părăsi România sau de a închide o platformă de producţie din ţară, dar riscul unei delocalizări există în condiţii globale.

"Nu există la nivelul actual, la nivelul Guvernului, vreo informaţie sau vreo informare cu privire la intenţia vreunei alte companii naţionale de a părăsi România sau de a închide o platformă de producţie în România, însă trebuie să fim obiectivi şi să privim cu extrem de mult pragmatism că, într-adevăr, în condiţii globale, există riscul de restructurare sau de delocalizare", a spus Vass. Ea a arătat că acest risc există în condiţiile în care salariul mediu lunar din România, de 445 dolari, este mult mai mare decât cel din India, de 80 dolari, sau din China, de 300 dolari.

Preşedintele Băsescu: "Este un fenomen la care România trebuie să se aştepte"

Şi preşedintele Traian Băsescu a ţinut să se refere la situaţia de la Jucu spunând că este vorba despre "un fenomen la care România trebuie să se aştepte şi care nu poate fi compensat decât din crearea locurilor de muncă".
El a avertizat că închiderile potenţiale nu se pot referi numai la fabrica din această localitate, ci şi la alte industrii.

"Din punctul meu de vedere, nu este o noutate. Am avut frecvent discuţii cu Guvernul, mai ales după ce s-a prefigurat ca fiind aproape sigură prelungirea perioadei de criză economică, discuţii în care am cerut să vizeze crearea de locuri de muncă în deciziile pe care urma să le ia. Am avertizat asupra acestui risc ca multinaţionalele să înceapă să-şi reducă activitatea în România", a declarat, potrivit Mediafax, Traian Băsescu, la plecare spre Polonia, unde participă la un summit-ul Parteneriatului Estic.

Şeful statului a apreciat că acest fenomen, "la care România trebuia să se aştepte, nu poate fi compensat decât din crearea locurilor de muncă". "Închiderile potenţiale nu se pot referi numai la Jucu ci şi la alte industrii, pentru că primele sacrificate de regulă sunt companiile care sunt externalizate din teritoriul naţional al multinaţionalelor. Orice astfel de investiţie prezintă şi riscul pe care l-am văzut anunţat", a adăugat preşedintele.

Citeşte şi Băsescu, despre închiderea fabricii de la Jucu: Am avertizat asupra riscului ca multinaţionalele să-şi reducă activitatea în România

Miercuri, cu o zi înainte de anunţul făcut de Nokia, primul ministru le-a spus miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală. El a avertizat şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară.

Citeşte şi Conducerea Nokia discută cu Boc, la guvern, despre decizia de închidere a fabricii de la Jucu

Analiştii: Impactul în PIB va fi semnificativ

Impactul retragerii Nokia în PIB-ul României va fi unul semnificativ, însă poate fi compensat de o revigorare în construcţii şi agricultură, sectoare a căror evoluţie depinde însă de susţinerea proiectelor de infrastructură şi creşterea gradului de absorţie a fondurilor europene, afirmă analiştii.

"Ca impact în PIB, pierderea fabricii de la Nokia poate fi compensată în următorii ani de alte componente, precum construcţiile şi agricultura, care s-au ajustat mult în ultimii ani în timpul recesiunii economice, însă acest lucru depinde de modul în care sunt implementate proiectele de infrastructură şi de creşterea gradului de absorţie a fondurilor europene. Există sectoare economice care s-au ajustat mult în perioada de recesiune sau au rămas mult în urmă. Acest lucru se datorează lipsei de investiţii sau investiţiilor direcţionate în mod haotic, a declarat pentru Mediafax Andreea Gheorghe, director general al societăţii de administrare a investiţiilor Intercapital Investment Management.

Nokia în România şi în lume

Problemele grupului finlandez la nivel mondial au început în 2008, când Nokia a fost depăşită de Apple şi Samsung în clasamentul privind vânzările de telefoane. Pe scurt, motivul este legat de faptul că telefoanele inteligente ale concurenţei au avut un succes tot mai mare la public, în dauna mobilelor finlandeze.

Sursa Reuters: Evoluţia veniturilor grupului Nokia

Nokia, care a anunţat joi tăierea a 2.200 de locuri de muncă, al doilea mare plan de restructurare în ultimele şase luni, se luptă cu scăderea vânzărilor şi a profiturilor, mai relatează Reuters.

"Compania trece printr-o reformă masivă, dar pare că noua direcţie nu este chiar sub control", a declarat pentru Reuters Pertti Porokari, preşedintele Uniunii Inginerilor finlandezi. Nokia a anunţat tăieri de locuri de muncă şi la fabricile din Finlanda, Mexic şi Ungaria în 2012.

Preţul acţiunilor Nokia s-a înjumătăţit din februarie anul acesta şi până în prezent. În februarie, acţiunile Nokia au scăzut cu aproape 20%, când oficialii grupului finlandez au anunţat parteneriatul cu Microsoft, colaborare care a determinat analiştii să-şi reducă recomandările privind titlurile şi estimările referitoare la veniturile companiei finlandeze.

În România, afacerile Nokia au crescut anul trecut la 6,7 miliarde lei (circa 1,6 miliarde euro), de la 4,3 miliarde lei în 2009. Compania a avut în 2010 venituri de 7 miliarde lei şi un profit net de 181 milioane lei. Între 2008 şi 2010 Nokia a făcut în România un profit total de peste 80 de milioane de euro, în timp ce investiţia iniţială în fabrică fost de 60 milioane euro.

Citeşte şi CRONOLOGIE Prezenţa Nokia în România, de la semnarea actului de înfiinţare, în 2007, la închiderea fabricii, patru ani mai târziu

"În conformitate cu valorile companiei, Nokia va oferi angajaţilor afectaţi de reducerile planificate un program complex de sprijin. Nokia rămâne hotărâtă să acorde sprijinul său pentru angajaţi şi comunităţile locale pe parcursul acestei schimbări dificile", se arată în comunicatul de joi al companiei Nokia.

Sursa: Reuters. Evoluţia preţului acţiunilor Nokia în ultimele 3 luni

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine