no author
Adrian Ilie
3645 vizualizări 9 nov 2017

”Consider că este o mare nedreptate faptul că eforturile şi planurile dumneavoastră de afaceri sunt anulate de politici fiscale neinspirate, insuficient argumentate sau chiar lipsite de fundamente economice. Consider că este cazul ca aceste practici să înceteze. Mediul de afaceri nu poate prospera decât prin politici economice responsabile, coerente, care să rezolve problemele de azi fără a genera altele mâine, poate chiar mult mai grave pe termen lung”, se arată în mesajul lui Iohannis, prezentat participaţilor la cea de-a XXIV-a gală ”Topul Naţional al Firmelor” de către consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu.

Preşedintele s-a arătat nemulţumit de faptul că Guvernul a modificat ”prevederi fiscale esenţiale” cu numai două luni înainte de aplicarea lor. ”Este inadmisibil faptul că oamenii de afaceri nu îşi pot face planurile de business tocmai din cauza politicilor fiscale confuze, instabile şi aflate parcă la discreţia exclusivă a câtorva decidenţi. De aceea am îndemnat mereu la mai multă deschidere a autorităţilor către dialog şi parteneriat. În definitiv, mediul de afaceri trebuie să fie un partener şi chiar un vector al schimbării în bine, nu victima unei schimbări cu orice preţ”, consideră şeful statului.

Iohannis şi-a exprimat temerile privind perspectivele economiei româneşti, în pofida creşterii economice de 6,1%. ”Această creştere se bazează, aproape în totalitate, pe aportul consumului, în timp ce investiţiile sunt în regres. Dar fără investiţii nu putem spera să avem o dezvoltare sănătoasă şi sustenabilă, care să genereze prosperitate pe termen lung, nu doar pe termen scurt. Avem serioase motive de îngrijorare din cauza reducerii investiţiilor străine directe cu aproape 20% pe primele opt luni ale anului, dar şi a reducerii investiţiilor publice, aflate într-un continuu şi pronunţat regres”, a argumentat preşedintele.

Un alt motiv de îngrijorare este, în opinia lui Klaus Iohannis, faptul că nu există o corespondenţă între creşterea economică şi creşterea veniturilor statului întrucât, pe primele 9 luni din 2017, veniturile fiscale au crescut cu mai puţin de 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Un al doilea paradox reliefat de Iohannis este că oamenii de afaceri activează în condiţii mai dificile, România pierzând nouă locul în topul «Doing Business Report» al Băncii Mondiale, scădere cauzată de calitatea instituţională a mediului de afaceri, cum ar fi «iniţierea unei afaceri» sau «obţinerea autorizaţiilor de construire».

”Este evident faptul că, într-un mediu de afaceri instabil, antreprenoriatul se luptă nu doar cu incertitudinea economică inerentă afacerilor, ci şi cu imprevizibilitatea politicilor guvernamentale. Tocmai pentru a evita un asemenea climat, pregătirea şi buna credinţă a decidenţilor politici sunt esenţiale”, se arată în mesajul lui Iohannis.

Acesta consideră că este nevoie de un comportament etic în economie, atât din partea agenţilor economici, cât şi din partea statului român. ”În condiţiile în care birocraţia, concurenţa neloială şi lipsa de predictibilitate afectează şi frânează economia, soluţiile trebuie să aducă eficienţă şi etică, deopotrivă în afaceri şi în actul guvernării. Economia nu poate progresa în absenţa eticii, a responsabilităţii în economie, dar nici în absenţa responsabilităţii în decizia politică”, spune preşedintele.

Şeful statului s-a referit şi la nevoile pe termen lung ale economiei româneşti, prima dintre ele fiind dezvoltarea infrastructurii, în lipsa căreia investiţiile se vor diminua, iar decalajele dintre regiunile ţării se vor adânci. În al doilea rând, Iohannis a atras atenţia asupra problemei forţei de muncă calificate.

”Sunt binecunoscute dificultăţile pe care, în prezent, angajatorii le au în a găsi resursă umană de calitate, în contextul unei pieţe a muncii tot mai concurenţiale. Avem nevoie, în acest sens, de strategii clare, bazate pe o viziune proactivă, prin care să preîntâmpinăm o criză acută a economiei noastre în domeniul resursei umane”, se mai spune în mesajul lui Klaus Iohannis.

Ordonanţa de Urgenţă prin care a fost modificat, miercuri, Codul Fiscal prevede reducerea numărului de contribuţii sociale de la nouă la trei şi transferul unora dintre ele de la angajator la angajat, schimbări în ceea ce priveşte modul de impozitare al companiilor, îndeosebi pentru IMM-uri, şi reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10%.

Citește și: