Cristina ANDREI
Cristina ANDREI
3515 vizualizări 3 oct 2017

Isărescu a anunţat că BNR a făcut o „injecţie de lichidităţi", ia ROBOR va începe să scadă începând de mâine, arătând că situaţia care s-a creat la sfârşitul lui septembrie este una ciclică ce apare lunar, dar în general durează doar până pe data de 5, atunci când încep să fie plătite pensiile şi salariile. 

„Ce a intervenit în luna asta, o să vă surprindă, o performanţă mai bună în colectarea impozitelor, s-a colectat mai mult decât ne-am fi aşteptat, să spunem. Nu ştiu dacă dânşii s-au aşteptat, şi atunci din bănci a fost absorbită mai multă lihichiditate. Rolul BNR este să regleze lichiditatea, operaţiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioadă, de aproape trei ani de zile, în care a existat un excedent de lichiditate pe piaţă. Am lăsat această lichiditate pentru a stimula creditul. Din datele pe care le-am colectat începând cu joia trecută, a reieşit că spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate va dura ceva mai mult. El dura de regulă până pe 5 ale lunii când se plăteau pensiile, salariile", a declarat guvernatorul BNR. 

Concret, pentru ţinerea în frâu a indicelui ROBOR, Banca Naţională a transmis că s-a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar; îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 1,25 puncte procentuale de la +/- 1,50 puncte procentuale. Astfel, începând cu 4 octombrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută. 

„Deciziile au ca scop asigurarea şi menţinerea politicilor pentru o creştere economică sustenabilă. Mixul echilibrat de progrese macroeconomice sunt esenţiale pentru păstrarea stabilităţii macroeconomice. (...) BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune", a mai precizat Isărescu. 

Despre discuţia cu ministrul Finanţelor, Isărescu a precizat că Mişa s-a întâlnit cu conducerea executivă a Băncii, nu cu Consiliul de Administraţie. „S-au discutat într-adevăr probleme mai degrabă tehnice. Am văzut declaraţia dânsului, nu am de adăugat, decât de menţionat câteva lucruri. Absorbţiile de lichiditate către principala bancă a României, care este Trezoreria, făcându-se prin conturi la BNR, inflaţia face la rândul ei injecţie şi absorbţie de lichiditate. Ele sunt lunare. Noi avem un comitet de lichiditate, cooperam foarte bine, deci lucrurile sunt foarte bine tinute sub control, nu este la nivel guvernului sau Ministerului de Finante, la nivel de director, sunt foarte buni specialişti de ambele părţi, noi colaborăm în mod constant cu Minsterul de Finanţe", a încheiat Isărescu. 

Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a participat marţi dimineaţă la şedinţa BNR în care s-a discutat despre ROBOR: „Obiectivul întâlnirii a fost să întărim elementele de stabilitate, să vedem care sunt soluţiile de lichiditate şi o împletire mai bună a politicilor fiscale cu politica monetară a BNR, pentru a preîntâmpina alte probleme, deşi având în vedere că există o piaţă în continuă evoluţie, se pot înregistra şi astfel de evoluţii. Problema este de lichidităţi", a spus Ionuţ Mişa după participarea la şedinţa BNR. 

Şeful de la Finanţe a precizat că a mers la reuniunea de la BNR pentru a discuta „strict tehnic" situaţia existentă astăzi pe piaţă şi îngrijorările produse de creşterea ROBOR, iar întrebat despre soluţii Mişa a replicat că ele „cu siguranţă există" şi că doar pe baza unor discuţii „s-au produs nişte efecte pozitive", iar dobânda overnight a scăzut. 

Întrebat despre măsurile concrete care vor fi luate pentru a stopa creşterea ROBOR, ministrul de Finanţe a răspuns că acestea vor fi comunicate de guvernatorul BNR în curând într-o conferinţă de presă. 

„Este o problemă de lichiditate apărută în piaţă şi are mai mulţi factori. Mulţi dintre ei foarte tehnici, v-am explicat cam care sunt elementele. În practică ştiţi foarte bine că sunt elemente care ţin de schimbul care se realizează între băncile active în piaţă, la rata de dobândă cu care se realizează aceste schimburi. Indiscutabil că au avut influenţă şi încasările realizate de Ministerul de Finanţe, cred că aţi observat că ANAF a ajuns la o rată de încasare de peste 97%. (...) Sunt multe elemenete legate şi de modul în care se cheltuie banii publici", a mai spus Mişa. 

„Domnul ministru este acum la şedinţa de la BNR. A plecat în jurul orei 10 de la minister. Până la acea ora nu se ştia exact dacă va participa sau nu la şedinţă", au precizat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul ministerului.

Marţi, pe 3 octombrie, Consiliul de Administraţie al BNR are şedinţă de politică monetară, unde se va discuta, printre altele despre inflaţie şi despre creşterea ROBOR.

Primul ministru Mihai Tudose a declarat recent că : „ROBOR – aici, sincer, cred că colegii noştri de la BNR au fost un pic plecaţi de acasă. Pentru că ăsta era rolul BNR să aibă grijă să nu crească. BNR trebuie să reglementeze. Şi ar trebui să intervină".

„Nu am avut o discuţie cu guvernatorul şi s-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare, pentru că chiar vreau să îl întreb pe guvernator dacă domnul Vasilescu chiar reprezintă BNR când iese cu declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema domniei lui, dar să-şi pună tricou pe care să scrie privat. Dacă iese în tricou cu BNR, avem altă discuţie. Dar măcar să ştim: mai e Banca Naţională a României sau e o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă, foarte bună de altfel”, a mai declarat premierul.

De ce a explodat ROBOR, indicele care dă frisoane românilor cu credite în lei. Explicaţiile economiştilor şi nervozitatea Guvernului

Indicele Robor cu scadenţă la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, maximumul din ultimii doi ani şi jumătate. Economiştii spun că o cauză este retragerea unei lichidităţi importante din piaţă. De la nivelul Guvernului, lucurile se văd altfel. Premierul Tudose spune că BNR nu a avut grijă de Robor.

Principala cauză a creşterii Robor din ultima perioadă a fost retragerea unei lichidităţi importante din piaţă, explică Ionuţ Dumitru,  economistul şef al Raiffeisen Bank, în cadrul emisiunii ZF Live.

„Sunt două categorii de factori care explică această creştere: factori fundamentali, care ţin de inflaţie, care creşte, şi va creşte foarte rapid în perioada următoare. Avem 1,2% inflaţie la finalul lunii august, dar ne aşteptăm până la finalul anului la o inflaţie de 2,4%, iar anul viitor probabil vom sări de 3,5% în primul trimestru, în condiţiile în care au fost creşteri de accize, creşteri de preţuri la energie, electricitate, gaze. Cu o inflaţie de peste 3% în prima parte a anului, cred că toată lumea trebuie să înţeleagă să nu stăm cu dobânzile Robor sub 1%”.
Ionuţ Dumitru explică şi a doua categorie de factori, cei conjuncturali, care au precipitat tendinţa de creştere a Robor. ”Această creştere a fost accelerată şi precipitată de faptul că în ultima perioadă excesul de lichiditate pe care îl aveam în piaţa monetară a scăzut foarte mult, pentru că s-au făcut plăţi foarte mari de către companiile de stat către bugetul statului, acei bani evident fiind în piaţa monetară, în depozite bancare, iar acum nu mai sunt, sunt în conturile ministerului de Finanţe, ceea ce a diminuat lichiditatea pe care o aveam în sistemul bancar”. 

Economistul şef al Raiffeisen susţine că este foarte important să reţinem că inflaţia creşte, iar acesta este factorul fundamental care explică creşterea. „Nu e anormal să ai un Robor care să conveargă înspre direcţia pe care inflaţia o dă, ci mai degrabă e anormal că fost dobânzile au extrem de mici în ultimii ani”, a mai spus el.

Tudose: „N-am furat banii altcuiva”

Premierul Mihai Tudose a declarat, vineri, că rolul Băcii Naţionale era să aibă grijă să nu crească indicele ROBOR, Tudose precizând că intenţionează să aibă o discuţie pe această temă cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cursul săptămânii viitoare.

„Cred că colegii noştri de la Banca Naţională au fost puţin plecaţi de acasă fiindcă ăsta era rolul BNR: să nu crească şi să nu lase nişte actori să se joace pe această temă”, a declarat prim-ministrul.

Invitat să comenteze afirmaţiile potrivit cărora creşterea indicelui ROBOR ar fi fost provocată şi de preluarea la buget a profitului companiilor de stat, Tudose a răspuns: „Cred că glumiţi! Ne-am luat banii, cum adică? Erau banii noştri, Dumnezeule, banii statului! N-am furat banii altcuiva”.

Totodată, Tudose a anunţat că intenţionează să aibă o discuţie săptămâna viitoare cu guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, inclusiv pe tema declaraţiilor recente ale lui Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului.

„S-ar putea să am o discuţie săptămâna viitoare pentru că vreau să-l întreb pe domnul guvernator dacă domnul Vasilescu reprezintă Banca Naţională când iese cu asemenea declaraţii. Dacă vorbeşte în nume propriu, e problema dumnealui, dar să-şi pună un tricou pe care scrie «privat». Dacă iese cu tricou BNR, să ştim dacă mai este o structură a României sau o structură de zei care se ocupă de propria lor existenţă. Foarte bună, de altfel...”, a mai spus Tudose. 

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobânda variabilă, a crescut vineri la 1,58%, faţă de nivelul de 1,46% înregistrat cu o zi înainte şi 1,11% înregistrat luni, 25 septembrie, conform informaţiilor BNR.

De asemenea, indicele ROBOR la şase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare, s-a majorat la 1,69%, de la 1,57% cât a fost cotat pe 28 septembrie.

La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutului acestui an la 0,87%.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Citește și: