Legea falimentului personal ar putea ajunge şi în România

Numai instanţa poate stabili dacă falimentul este scuzabil sau fraudulos /// Foto: Shutterstock

O lege a falimentului personal, după modelul european, este o măsură de protecţie împotriva executărilor silite, spun practicienii în insolvenţă

Posibilitatea declarării falimentului personal de către persoanele fizice, după modelul aplicat în cazul companiilor, ar putea fi legiferată în toamna acestui an, spune avocatul Gheorghe Piperea, promotorul legii - aflată în acest moment în dezbaterea comisiilor de specialitate din Parlament. "Acum, necesitatea unei legi privind insolvenţa persoanelor fizice este imperios necesară, în condiţiile în care persoanele îndatorate nu au niciun fel de protecţie legală, deşi bancherii nu recunosc", a declarat Gheorghe Piperea cu ocazia seminarului "Cum te poate proteja insolvenţa de creditori", organizat de Ziarul Financiar. Cum i-ar ajuta pe români o asemenea lege? Pe scurt, o persoană supraîndatorată, care nu-şi mai poate achita ratele la bănci poate să intre sub protecţia tribunalului, declarându-şi insolvenţa. În acest caz, ea va prezenta instanţei şi un plan de reorganizare, adică de reeşalonare a datoriei pe o perioadă mai lungă de timp. Un avantaj al stării de insolvenţă este faptul că, în acest interval, datoria nu atrage penalizări iar persoana nu poate fi executată silit, potrivit proiectului.

Datornicul falit nu rămâne pe drumuri

A doua soluţie pe care o au românii cu datorii la bănci este declararea falimentului personal. Asta înseamnă că toate bunurile acelei persoane vor fi lichidate pentru stingerea datoriei, chiar dacă nu integral, în cel mult cinci luni de la data intrării în această stare.

Nu este suficient însă să te declari falit pentru a beneficia de protecţia legii, pentru că numai instanţa poate stabili dacă este vorba despre un faliment scuzabil sau de unul fraudulos. În primul caz, restanţierul poate beneficia de şansa unui noi început, adică datoriile rămase neachitate i se şterg, explică avocatul Piperea.

Totodată, judecătorul poate acorda acelei persoane dreptul de a mai locui încă doi ani în locuinţă. În situaţia falimentului fraudulos, debitorul decade din aproape toate drepturile sale civile pe termen de cinci ani de la data închiderii procedurii. Simplu spus, omul nu va mai putea avea acces la credite sau la carduri şi nici nu va mai putea beneficia de eşalonări la credite.

Bancherii se opun însă introducerii unei asemenea legi, pe motiv că nu este oportună în actualul context economic, a adăugat Piperea, citând punctul de vedere al Asociaţiei Române a Băncilor.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine