Corina VÂRLAN
23623 vizualizări 29 apr 2013

Vlăhiţa, Valea Bârgăului, Camenca şi Gheorgheni - acestea sunt doar câteva dintre zonele unde pădurile au fost rase de pe faţa pământului în urma defrişărilor masive, de cele mai multe ori ilegale. În primii 12 ani de la Revoluţie, hoţii de păduri au câştigat cel puţin 5 miliarde de euro, din datele oficiale obţinute de gândul.

Chiar dacă s-a tăiat mai puţin decât în primii ani de haiducie în care s-au făcut averi colosale, defrişările au continuat şi în ultimii ani: de pildă, anul trecut valoarea prejudiciului produs de furtul de lemn din pădurile României ajungea la  5,7 milioane de euro (25,2 milioane de lei), potrivit cifrelor obţinute de gândul din partea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii. Şi acum SURPRIZA: România raportează, în statistici oficiale, mult mai multe păduri decât acum 10 ani. Contactat de gândul, noul ministru al Pădurilor, Lucia Varga, n-are un răspuns, dar are o mare mirare: "Am pus şi eu această întrebare, pentru că pare o contradicţie totală faţă de ce se întâmplă, de fapt, în realitate, pentru că dacă ne ducem în toată ţara, din păcate, vedem foarte multe suprafeţe despădurite". Răspunsul este simplu: România şi-a schimbat, prin lege, definiţia pădurii care înseamnă acum şi jnepenişurile, iazurile, albiile pâraielor, stâncăriile, "mocirlele-smârcuri", "sărăturile cu cruste" sau "gropile de împrumut şi depunerile sterile".

Aflaţi, dintr-o investigaţie gândul, cum îşi vopseşte România statisticile, pentru a da bine în rapoartele europene, cum se văd de la Bucureşti zonele de pădure rase de diverşi afacerişti români şi străini, cine sunt marii căştigători din afacerea lemnului şi unde se duc buştenii româneşti.

Calculele încep cu 5 miliarde. Furate

Bilanţul furturilor din pădure creşte alarmant însă dacă luăm în calcul primii 12 ani de după Revoluţie. În această perioadă, din pădurile statului şi din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn, care le-au adus hoţilor câştiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preţ, de 70 de euro pe metru cub. Cifra este tot oficială şi apare într-un Raport de audit privind "Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 - 2012" realizat de Curtea de Conturi.

Sumele obţinute de pe urma furturilor au fost însă în realitate şi mai mari, după cum recunosc şi reprezentanţii Curţii de Conturi, pentru că mulţi dintre arborii tăiaţi în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii şi din Europa, după ce au fost vânduţi mai scump.

Totodată, în ultimii 11 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguş, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir şi la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi centralizate de gândul. Cea mai mare cantitate de lemn, fie el brut sau prelucrat, a ajuns astfel în perioada 2002-2012 în Egipt, Turcia, Austria şi Siria.

FOTO: Alexandru Hojda/Mediafax Foto

Realitatea din teren este însă contrazisă de datele oficiale care provin de la Institutul Naţional de Statistică (INS) şi care ajung şi la instituţiile europene. Acestea arată că pe parcursul ultimilor ani suprafaţa pădurilor româneşti a crescut. Potrivit celor mai recente statisitici oficiale, în 2011 suprafaţa pădurilor din România, de 6,36 milioane de hectare, era cu 123.000 de hectare mai mare decât cea din anul 2002.

Mai mult, conform datelor preliminare ale Inventarului Forestier Naţional care se prezintă ca fiind "principalul instrument de evaluare a resurselor forestiere" din România şi care este întocmit de către reprezentanţii Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS) pentru Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, suprafaţa pădurilor din ţara noastră este chiar mai mare decât cea raportată de INS, ajungând la 6,73 milioane de hectare.

Explicaţia reprezentanţilor celor două instituţii pentru datele furnizate este fie aceea că ei nu fac altceva decât să aplice, prin metodologiile utilizate în stângerea datelor, prevederile Codul Silvic, fie că diferenţele provin din adaptarea metodologiilor utilizate la prevederile europene. Nimic însă despre cum au ajuns pădurile româneşti, în acte, să ocupe pe zi ce trece mai mult teren.

Contactată de gândul, ministrul delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga, recunoaşte că datele oficiale privind pădurile României, nu coincid cu realitatea din teren şi susţine că i-a întrebat, la rândul ei, pe cei care furnizează aceste informaţii cum s-a întâmplat ca în ultimii ani să avem, pe hârtie, mai multe păduri decât în trecut.

"Am pus şi eu această întrebare pentru că pare o contradicţie totală faţă de ce se întâmplă, de fapt, în realitate, pentru că dacă ne ducem în toată ţara, din păcate, vedem foarte multe suprafeţe despădurite", a declarat pentru gândul Lucia Varga. "Explicaţia lor a fost că ei se referă la suprafaţa fondului forestier, adică a terenului încadrat ca teren forestier. De aici şi cifrele care sunt în creştere faţă de realitatea din teren", a mai continuat ministrul.

Click pentru a afla mai multe despre:

Soluţia ministerului pentru elucidarea "misterul" pădurilor

Soluţia sa pentru elucidarea "misterului" pădurilor româneşti este aceea ca până la finalul acestui an să se realizeze o inventariere a adevăratelor suprafeţe de teren acoperite cu păduri. "Va fi o evaluare pe baza amenajamentelor silvice. Verificările se vor face de către cei care sunt în minister", ne-a mai explicat Varga.

"Realitatea în teritoriu este că suprafaţa tăierilor ilegale ale pădurilor şi despăduririlor necontrolate a crescut şi atunci trebuie să avem o evaluare şi asupra suprafeţei pădurilor existente în mod real", a mai continuat aceasta. Practic, pentru inventarierea pădurilor se vor verifica amenajamentele silvice, documente cu date tehnice şi tăierile necorespunzătoare ale arborilor.

Cum "au crescut" pădurile, în ultimii ani, în statisticile oficiale

În perioada 2002 - 2011, suprafaţa fondului forestier a crescut cu 131.600 de hectare, ajungând de la 6,38 milioane de hectare la 6,51 milioane de hectare. Totodată, suprafaţa pădurilor a crescut cu 123.000 de hectare, de la 6,23 de milioane de hectare, în 2002, la 6,36 milioane de hectare, 10 ani mai târziu, conform datelor oficiale furnizate de INS.

Cele mai ridicate creşteri ale suprafeţelor pădurilor, de 78.300 hectare, au fost înregistrate în regiunea de centru a României, care cuprinde judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

Al doilea loc în top la nivel naţional este ocupat de regiunea de vest a ţării unde suprafaţa pădurilor a crescut cu 35.000 de hectare în perioada 2002 - 2011.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Datele furnizate de INS şi aliniate la standardele europene numără însă pădurile româneşti conform prevederilor Codului Silvic (legea nr.46/2008). Potrivit acestuia, iazurile, albiile pâraielor, stâncăriile, "mocirlele-smârcuri", "sărăturile cu cruste" şi "gropile de împrumut şi depunerile sterile" sunt subdiviziuni ale fondului forestier.

De fiecare dată când este calculată suprafaţa totală a pădurilor, cea mai importantă componentă a fondului forestier, sunt luate în considerare şi terenurile ocupate de jnepenişuri, de păşuni împădurite unde "proiecţia coronamentului arborilor ocupă 40% din suprafaţa acoperită de vegetaţie forestieră, iar diferenţa de 60% reprezintă spaţiile goale" şi perdelele forestiere de protecţie.

"Din fondul forestier fac parte şi pâraiele şi peştii care sunt în aceste râuri şi pâraie care străbat fondul forestier. Terenurile sunt tot ale lui pentru a le curăţa, pentru a le regulariza, pentru a întreţine aceste ape de munte", a declarat pentru gândul Olivian Nuţescu, expert în cadrul compartimentului statistic de silvicultură al INS.

"Nu au unde să le treacă probabil. Fondul funciar, care este de 21 de milioane de hectare, trebuie împărţit şi el pe categorii", ne-a mai explicat el.

Cum era legea înainte ca jnepenişurile să fie considerate pădure

Atât jnepenişurile, cât şi perdelele forestiere de protecţie, erau considerate conform primului Cod Silvic de după Revoluţie (legea 26/1996) ca făcând parte din "vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional", lucru modificat însă odată cu adoptarea Codului Silvic aflat, în prezent, în vigoare.

Click pentru a mări (INFOGRAFIC: gândul.info - date INS)

Atunci când vine vorba despre creşterea înregistrată în ultimii ani în datele INS, în ciuda defrişărilor masive semnalate în ţară, reprezentanţii institutului ne-au explicat că ei nu fac altceva decât să centralizeze datele obţinute, pe bază de chestionar din partea ocoalelor silvice de stat şi private, şi să aplice metodologii bazate pe Codul Silvic.

"Noi ca Statistică preluăm datele de la minister, prin ocoale silvice care le centralizează an de an, privind suprafeţele, cantităţile de lemn recoltate, activitatea economică şi împăduririle în fond forestier. Noi nu facem decât să preluăm şi să citim şi să punem în aplicare Codul Silvic şi metodologiile", a mai spus Nuţescu.

"Tăierile acestea care sunt bine puse în vizor de către presă, se fac în fond forestier şi pădurea totuşi rămâne. Suprafaţa aceea nu este scoasă din fond. Rămâne, bineînţeles rărită, dar cu arbori tineri care cresc în continuare şi care nu sunt de interes pentru tăietorii ilegali", a mai continuat acesta.

Cu câte păduri se mândreşte România după Inventarul Forestier Naţional

Dacă potrivit celor mai recente date ale INS suprafaţa acoperită cu păduri este de 6,36 milioane de hectare în România, conform rezultatelor preliminare ale Inventarului Forestier Naţional (IFN) ţara noastră se poate mândri cu păduri ce acoperă o suprafaţă de 6,73 milioane de hectare, cu 371.663 de hectare mai mare.

Totodată, potrivit IFN, vegetaţia forestieră se extinde în România pe o suprafaţă de 7,58 milioane de hectare, în timp ce suprafaţa fondului forestier ajunge la INS doar la 6,51 milioane de hectare.

"Diferenţa mare, de aproape un milion de hectare, provine din alte terenuri, în afara fondului forestier, deci din agricultură", ne-a mai declarat expertul din cadrul compartimentului statistic de silvicultură al INS. "Noi ne-am sesizat şi trebuie să armonizăm acest inventar cu datele noastre", a mai spus el.

FOTO: Publimedia/Shuttersock

Cei care au lucrat la realizarea inventarului explică faptul că diferenţa provine din metodologia utilizată. În cazul IFN, care reprezintă "principalul furnizor de date pentru raportarea indicatorilor de gestionare durabilă a pădurilor", sunt luate în considerate, în plus, şi suprafeţele de păşune unde s-a extins pădurea, dar şi arborii izolaţi, aliniamentele de-a lungul cursurilor de apă şi arborii situaţi de-a lungul căilor de comunicaţie, care lipsesc din statisticile INS.

"Diferenţa este mică şi provine din modul de culegere a datelor. Dânşii culeg date din statistica silvică furnizate de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, de Ministerul Agriculturii, din mai multe surse. Eu culeg date uniform, unitar, la nivel de ţară, cu echipele mele", a declarat pentru gândul Gheorghe Marin, unul dintre cei care au lucrat la IFN.

Acesta susţine, de asemenea, că acest mod de culegere a datelor este similar cu cel utilizat în state precum Germania şi Austria şi că până la finalul anului 2013 se vor afla şi rezultatele finale ale IFN, elaborat acum pentru prima oară, după 1985, pe baza datelor obţinute în perioada 2008-2012.

Citește și: