Loredana VOICULESCU
Cristian ANDREI
Loredana VOICULESCU
Cristian ANDREI
22719 vizualizări 11 nov 2012

Ca în fiecare campanie electorală, românilor li se promite din nou că vor putea circula pe sute de noi kilometri de autostradă în următorii patru ani. Programele de guvernare ale USL şi ARD promit finalizarea unor autostrăzi începute şi a altora unde încă lucrările nu au demarat.

Între acestea se află şi autostrada Comarnic-Braşov (58 km) în cazul căreia statul a avut mai multe încercări ratate de a o construi.

Premierul Victor Ponta a declarat duminică, pentru gândul, că, în cazul autostrăzii care va lega Comarnic de Braşov, va fi aplicată o "procedură specială", acceptată la nivel european, astfel încât în 2013 să fie demarate lucrările de construcţie.

"A fost blocată vechea procedură care se finaliza în 24 de luni şi care presupunea să se facă totul de la zero, fără să se ţină cont de nimic din ce exista deja. Asta însemna alţi bani pentru un alt studiu de fezabilitate, alt proiect. Acum intrăm pe o procedură specială, acceptată de Uniunea Europeană, în care folosim tot ce a fost, doar reverificat, şi putem să o lansăm în şase luni", a declarat, pentru gândul, premierul Victor Ponta.

Promisiuni de campanie: finalizarea Autostrăzii Transilvania, a autostrăzii Bucureşti-Arad şi a centurii Bucureşti

USL promite în programul de guvernare, la capitolul "Marile proiecte de investiţii 2013-2016", printre altele, finalizarea autostrăzii Bucureşti-Arad, "pentru a lega România de Europa", a Autostrăzii Transilvania şi a tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic. În plus, USL îşi propune să demareze proiectul Autostrăzii de Sud Bucureşti- Alexandria-Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Timişoara, a Autostrăzii Vest-Est Târgu Mureş-Iaşi (Ungheni) şi să finalizeze centura Bucureştiului, la profil de autostradă.

Mai mult, în programul de guvernare al USL se mai promite "realizarea coridorului IX paneuropean Bucureşti-Focşani".

Pe de altă parte, programul de guvernare al ARD nu detaliază capitolul autostrăzi, ci scrie despre "continuarea construcţiei de autostrăzi şi centuri ocolitoare, conform programului naţional stabilit în anul 2011". În programul de construcţie de autostrăzi din 2011 se arăta că în execuţie erau 433 de km de autostrăzi, în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Reţeaua de autostrăzi din 2030

Pe de altă parte, românilor li se promit, până în 2020-2030, o reţea de 22 de autostrăzi, 38 de drumuri expres în lungime totală de peste câteva mii de kilometri, poduri noi peste Dunăre, 18 linii de cale ferată convenţionale, cu viteza de până la 160 de km/oră pe trasee existente reabilitate, plus linii noi de cale ferată cu viteza de peste 250 de km/oră.

Pe scurt, toate acestea ar putea fi incluse în Master planul de transport, a cărui primă variantă de lucru a fost publicată pe site-ul Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport (AMPOST).

"Până în prezent nu au fost stabilite toate proiectele care urmează să fie prioritizate şi incluse în Master plan", au precizat pentru gândul oficiali din Ministerul Transporturilor.

În cadrul proiectului, va fi elaborată şi strategia de dezvoltare a sistemului naţional de transport, pe termen scurt, mediu şi lung. Proiectul include şi o analiză financiară a programului de implementare pe termen mediu (2015 şi 2020) şi pe termen lung (2030).

Contractul pentru elaborarea master planul general de transport a fost acordat, în primăvara acestui an, companiei Aecom Ingenieria şi va costa 9,5 milioane lei (2,2 milioane euro).

Lista preliminară a proiectelor din master planul de transport va fi gata în august 2013

Deocamdată, nu au fost stabilite proiectele prioritare care vor fi incluse în Master plan, varianta preliminară a listei urmând să fie prezentată cel mai târziu în luna august 2013, urmând ca până în luna noiembrie 2013 să fie aprobată forma finală a acesteia, după cum au precizat, pentru gândul, surse din AMPOST.

"Într-o primă fază, vor fi identificate cu ajutorul modelului naţional de transport, care va fi elaborat de către Consultant (Aecom Ingenieria n.n) până cel mai târziu în luna aprilie 2013, proiectele de transport care vor fi supuse ulterior unei evaluări. Prioritizarea proiectelor se va realiza în baza evaluării dosarelor identificate în faza anterioară, cu ajutorul analizei cost-beneficiu, luându-se în considerare constrângerile financiare şi politicile din domeniul transporturilor", a declarat, pentru gândul, Gabriela Teletin, director Direcţia proiecte asistenţă tehnică din cadrul AMPOST.

Din varianta de lucru a master planului reiese că, pe lângă analiza cost-beneficiu, în prioritizarea proiectelor se va ţine cont şi de "considerente politice".

La baza realizării master planului vor sta şi planurile naţionale existente aprobate de guvern. Între acestea se numără şi Planul de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea I reţele de transport, prevăzut de legea 363/2006. Legea reprezintă o viziune pe termen lung a reţelei de transport din România, fără menţionarea unor termene de realizare.

Cum ar putea arăta reţeaua de autostrăzi din România în 2020-2030:

În prezent România are aproximativ 500 kilometri de autostrăzi, iar în construcţie se află puţin peste 300 de kilometri. Cea mai mare parte dintre aceştia este finanţată din fonduri europene, potrivit Ziarului Financiar.

Recent, însă, Comisia Europeană a notificat Guvernul de la Bucureşti în legătură cu intrarea în procedură de "presuspendare" a majorităţii axelor prioritare ale Programului Operaţional Sectorial Transporturi, ca urmare a unor deficienţe din cadrul sistemului de gestionare şi control al acestui program.

Câteva dintre proiectele de autostrăzi care ar putea fi incluse în master planul de transport şi care sunt menţionate în Planul de amenajare a teritoriului naţional:

1. Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu- Feteşti-Cernavodă-Constanţa;
2. Sibiu-Fagaras-Brasov-Ploieşti-Bucureşti;
3. Timişoara-Stamora Moraviţa
4. Zalău-Cluj-Napoca-Turda-Alba Iulia-Sebeş;
5. Lugoj-Caransebeş- Drobeta-Turnu Severin-Filiaşi-Craiova-Calafat
6. Siret-Suceava-Bacău-Mărăşeşti-Tişita;
7. Albiţa-Huşi-Tecuci-Tişiţa-Buzău;
8. Bucureşti-Giurgiu
9. Buzău-Ploieşti;
10. Centura Bucureşti;
11. Centura Constanţa;
12. Bors-Marghita-Zalău;
13. Turda-Targu Mures-Sighişoara-Făgăraş;
14. Petea-Satu Mare-Baia Mare-Miresu Mare-Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava;
15. Miresu Mare-Zalău;
16. Târgu Mures-Piatra-Neamţ-Roman-Târgu Frumos-Iaşi-Sculeni
17. Craiova-Bucureşti;
18. Halmeu-Seini;
19. Arad-Deva;
20. Oradea-Chisineu-Criş-Arad;
21. Varsand-Chisineu-Criş;
22. Giurgiuleşti-Galaţi-Brăila-Slobozia-Călăraşi.

Drumuri expres sau cu 4 benzi:
1. Nadlac-Timisoara;
2. Halmeu-Satu Mare-Zalău;
3. Borş-Oradea-Zalău;
4. Drobeta-Turnu Severin-Calafat;
5. Simeria-Hateg-Petroşani-Filiaşi;
6. Craiova-Alexandria-Bucureşti;
7. Buzău-Bucureşti;
8. Baldana-Târgovişte-Moroieni-Sinaia;
9. Rădăuţi-Prut-Stefăneşti.

Poduri noi:
- pe Dunăre la: Calafat, Bechet, Turnu Măgurele, Giurgiu, Călăraşi şi Brăila;
-pe râul Prut la: Galaţi-Giurgiulesti, Falciu, Ungheni şi Ştefăneşti;
- pe râul Tisa la Sighetu Marmaţiei;
- pe râul Siret la Cosmeşti.

Varianta de lucru a master planului este supusă dezbaterii publice timp de 15 zile, pe site-ul AMPOST, în cadrul procedurii de realizare a evaluării de mediu.

În luna aprilie a.c., ministrul Transporturilor de la acea vreme, Alexandru Nazare, a semnat două proiecte de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea Master Planului General de Transporturi. Cele două contracte, cu o valoare de circa 16 milioane lei (3,7 milioane. euro), sunt finanţate din fonduri europene nerambursabile. Contractul pentru elaborarea Master Planului General de Transport a fost acordat companiei Aecom Ingenieria şi va costa 9,5 mil. lei (2,2 milioane euro).

Citește și: