Microfirmele ţinute doar pentru salarii vor fi puse pe butuci

Depunerea efectivă a declaraţiilor se poate face accesând pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, anaf.mfinante.ro/wps/portal.

Managerii şi consultanţii nu îşi mai pot încasa veniturile prin microfirme

Impozitul pe venitul microîntreprinderii a crescut anul acesta de la 2% la 2,5%

Ani de-a rândul, românii cu venituri ridicate au preferat să îşi înfiinţeze o microîntreprindere pentru a evita plata unor contribuţii şi impozite la buget şi în felul acesta încasau mai mulţi bani. Fenomenul a cunoscut o amploare destul de mare, la un moment dat se estima că la nivelul ţării sunt în jur de 200.000 de astfel de microfirme. Confruntaţi cu nevoi acute de fonduri la bugetul de stat şi la cel de asigurări sociale, guvernanţii s-au gândit să le elimine. Iniţiativa a pornit de la fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Parlamentarii s-au opus însă, dar fiscalitatea microîntreprinderilor a crescut. Dacă anul trecut, venitul unei microîntreprinderi era impozitat cu 2%, în 2008 cota a ajuns la 2,5% urmând ca în 2009 să urce la 3%. În plus, de anul trecut s-a introdus o regulă potrivit căreia nu sunt considerate microîntreprinderi societăţile care obţin venituri din activităţi de consultanţă şi management în proporţie mai mare de 50% din veniturile totale. Practic, aici se atinge marea masă a celor care şi-au luat salariul prin microfirmă, adică managerii şi consultanţii. În pericol de a cădea sub incidenţa regulii mai sus citate sunt şi aceia care prestează servicii.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), „veniturile obţinute din prestările de servicii se pot încadra în categoria veniturilor din consultanţă şi management, numai prin analizarea fiecărui contract de prestări de servicii cu beneficiarii acestor servicii”. Mai exact, totul depinde de judecata inspectorului fiscal. Din cauza limitării sferei de cuprindere a microfirmelor, numărul acestora a scăzut. Astfel, anul trecut un sfert din ele au renunţat la plata impozitului pe venit de 2%, ANAF înregistrând 120.000 de microîntreprinderi, faţă de 170.000 câte au fost consemnate anterior.

Rentabilitate mai mare la un salariu peste 1.500 de euro

Specialiştii în fiscalitate consultaţi de Gândul susţin că astăzi nu mai este indicat să se încaseze salarii prin microîntreprindere din cauza cheltuielilor de administrare în creştere, a înăspririi fiscalităţii pentru astfel de societăţi şi, nu în ultimul rând, a cotei unice. „Ca să scoţi mai mulţi bani din salariu trebuie să ai un venit brut de peste 1.500 de euro pe lună. Altfel nu se merită pentru că e multă bătaie de cap”, susţine unul dintre experţi care a dorit să rămână anonim.

În cazul în care respectivul salariat doreşte să facă totuşi pasul şi să înfiinţeze o microfirmă va trebui să se confrunte cu mai multe neajunsuri. În primul rând, va trebui să angajeze pe cineva pentru că o microîntreprindere nu poate funcţiona fără niciun salariat. Asta implică sume virate statului ca impozite şi contribuţii aferente salariului respectiv. Aici, situaţia se poate regla foarte uşor pentru că de regulă se angajează o persoană de încredere, rudă sau prieten, cu o normă redusă de două ore şi care nu pretinde nici un ban.

În acest fel, obligaţiile la buget sunt aproape insensibile. Mai complicat pentru proprietarul microfirmei este să evite regula potrivit căreia poate încasa venitul o dată pe an, nu lunar ca orice angajat. Deci nu are acces la bani doar în condiţii restrictive pentru că altfel Fiscul poate considera că sumele scoase sunt dividende încasate anticipat şi ca atare trebuie aplicat un impozit de 16%. Banii se pot scoate cu factură care se trec apoi în contabilitate ca şi cheltuieli de protocol. Există însă posibilitatea, conferită prin lege, să fie scoasă în avans o sumă maximă cumulată echivalentă a 5.000 de euro (legea 161/2003).

O altă problemă cu care se confruntă proprietarul unei microfirme este ţinerea contabilităţii. Operaţiunea este făcută de un contabil autorizat, al cărui onorariu poate ajunge la 300 de lei pe lună. Totodată, ca orice agent economic, microîntreprinderile sunt supuse Fiscului şi orice greşeală se taxează. Un alt dezavantaj este acela că microîntreprinderile au acces mai greu la credite, deoarece băncile solicită garanţii suplimentare.

Există şi avantaje

Existenţa unei microfirme conferă proprietarului şi avantaje. Astfel, toate cheltuielile făcute în numele firmei sunt scutite de plata TVA. De exemplu, dacă se achiziţionează un autoturism statul va trebui să returneze TVA. De asemenea, cel care primeşte salariul prin această microfirmă este scutit de plata unor contribuţii la bugetul de asigurări precum CAS, şomajul sau sănătatea.

Conform Codului fiscal, pentru înfiinţarea unei microîntreprinderi trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii: venitul anual nu trebuie să depăşească echivalentul în lei a 100.000 de euro, are de la 1 la 9 angajaţi, ponderea veniturilor din management şi consultanţă să nu fie mai mare de 50% şi capitalul social al persoanei juridice nu trebuie să fie deţinut de stat, autorităţi locale sau instituţii publice.  O microîntreprindere plăteşte statului un impozit pe venit de 2,5%, impozit pe dividende de 16% şi varsă la buget contribuţiile şi impozitele aferente salariilor plătite angajaţilor.

Pro şi contra microîntreprindere

AVANTAJE

La un salariu lunar de peste 1.500 de euro se încasează mai mulţi bani

TVA este deductibilă

Nu se plătesc contribuţiile la asigurările sociale

Se poate scoate în avans o sumă echivalentă a 5.000 de euro

DEZAVANTAJE

Se încasează venitul anual

Se ţine contabilitatea, iar onorariul unui contabil este de 300 de lei lunar

Nu este rentabil dacă salariul este sub 1.500 de euro lunar, din cauza costurilor

Trebuie să fie minim un angajat căruia i se plăteşte un salariu cu toate taxele

Accesul la credite este mai dificil pentru că se cer garanţii suplimentare

O microfirmă este supusă controlului Fiscului.

Intră în comunitatea Facebook Gândul, locul unde ziarul vorbeşte cu tine