Dan Straut
196 vizualizări 23 mai 2018

„România a înregistrat progrese pentru 68% dintre recomandările UE. Este vorba de progresele înregistrate în privinţa recomandărilor din ultimii 5 ani”, a spus Eugen Teodorovici, după ce Comisia Europeană a atenţionat că România trebuie să adopte măsuri pentru corectarea deficitului bugetar. Executivul european a atras atenţia că evoluţiile politice din ultimul an „generează dubii privind ireversibilitatea progreselor în reformarea sistemului judiciar şi în combaterea corupţiei la nivel înalt”.

În replică faţă de mesajul Executivului comunitar, ministrul Finanţelor de la Bucureşti a arătat că recomandarea din Semestrul European 2018 „solicită României să ajusteze deviaţia semnificativă care a avut loc în 2016”, sugerând astfel că Guvernul (tehnocrat) Cioloş a provocat acea deviere. „Ajustarea va începe în 2019, când soldul ESA se va îmbunătăţi cu peste 0,5 puncte procentuale şi va continua în 2020”, a menţionat Eugen Teodorovici, într-un briefing de presă care nu a fost urmat de întrebări/răspunsuri.

Potrivit unui document prezentat de ministrul Finanţelor, 16 state din UE nu se încadrează în 2018 în regula deficitului structural, conform prognozei de primăvară 2018 a Comisiei Europene: Franţa, Italia, Austria, Finlanda, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Ungaria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia, Irlanda, Letonia şi Cipru.

Din punctul de vedere al PIB potenţial, România ocupă locul 3 în UE, iar datoria guvernamentală a scăzut de la 37,6% din PIB în 2016, la 35,2% din PIB în 2018. Din punctul de vedere al deficitului bugetar planificat, România se va încadra în limita de 3% din PIB deficit bugetar, onorând în acelaşi timp angajamentul faţă de NATO privind alocarea de 2% din PIB pentru Apărare, se mai arată în documentul citat.

Pentru atenuarea deficitului bugetar, Guvernul a luat măsuri de creştere a veniturilor: „îmbunătăţirea colectării accizelor la carburanţi şi ţigarete, demararea licitaţiilor 5G etc.”, iar la capitolul „reducerea cheltuielilor” sunt consemnate „îngheţarea angajărilor în administraţia centrală, menţinerea pensiilor special la nivelul din 2017, extinderea achiziţiilor centralizate, analize pilot privind cheltuielile în domeniul transporturilor, sănătate, educaţia”.

De asemenea, „Guvernul a luat o serie de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale: introducerea de echipamente de scanare la toate punctele vamale, conectarea dispozitivelor fiscale la sistemul informatic al ANAF, controale inopinate privind emisiunea de facturi, monitorizarea importurilor cu risc ridicat, analiza riscurilor”, se mai arată în documentul prezentat de ministrul Finanţelor.

În ceea ce priveşte consolidarea guvernanţei corporative a întreprinderilor publice - o altă recomandare a Comisiei Europene, ministrul Finanţelor a precizat: „Amendamentul Parlamentului la Legea privind guvernanţa corporativă (Legea nr. 111/2016), prin care se prevăd derogări pentru aproape 100 de societăţi, inclusiv cele mai mari întreprinderi publice, de la aplicarea dispoziţiilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, „a fost declarat neconstituţional prin Decizia nr. 62 a Curţii Constituţionale a României din luna februarie 2018.

Citește și: