Ministerul Mediului: „Avem mai mulţi bani decât am putea cheltui pentru împăduriri“

8 Comentarii [+] Adauga un comentariu

#1 Y I Y 21.03.2010 21:59

• Raspunde

BAI PROSTILOR == sa planteze cine a taiat padurile == VERESTOI a taiat iar PORT CONSTANTA a expediat supervizat de MIRCEA BASEXU

 

#2 VASILE 21.03.2010 22:21

• Raspunde

Asocierea Vinci-Aktor a reuÅŸit, prin diferite modificări introduse în contractul încheiat cu Compania NaÅ£ională de Autostrăzi, să transfere riscurile construirii Autostrăzii Cormarnic-BraÅŸov către statul român. Pe lângă faptul că asocierea nu poate fi penalizată decât dacă "greÅŸeÅŸte repetat" sau dacă există "culpă gravă", aceasta are chiar dreptul de a modifica termenele prevăzute în contract. Mai mult, noul traseu mai scurt cu trei kilometri va ridica preÅ£ul lucrărilor cu 1,2 miliarde de euro.
ConsorÅ£iul franco-elen Vinci-Aktor a câÅŸtigat licitaÅ£ia pentru rea­lizarea tronsonului de 55 de kilometri din Autostrada Comarnic-BraÅŸov pentru suma de 4,8 miliarde de euro. Oferta cu care asocierea s-a prezentat la licitaÅ£ia organizată de CNADNR era valabilă pentru traseul prevăzut în studiul de fezabilitate, însă ei au venit cu un nou traseu, mai scurt cu trei kilometri. Mai scurt nu înseamnă neapărat ÅŸi mai ieftin.
"Asocierea Vinci-Aktor a venit cu oferta de 4,8 miliarde de euro pentru traseul prevăzut în studiul de fezabilitate. Contractul cu statul român a fost semnat pentru un traseu nou, diferit faţă de cel iniÅ£ial. Astfel, alegând alt traseu, asocierea va fi îndreptăţită să ceară suplimentarea sumei de la 4,8 miliarde de euro la 6 miliarde de euro, deoarece se vor confrunta cu un teren nou", ne-a declarat Alin Goga, fostul director al DirecÅ£iei juridice din cadrul CNADNR, membru al comisiei de negocieri cu asocierea Vinci-Aktor. Alin Goga a spus că "acest contract seamănă din ce în ce mai mult cu cel încheiat cu Bechtel", fiind un contract "în defavoarea statului român ÅŸi în interesul unor favoruri financiare".
"Am ocupat funcÅ£ia de director al DirecÅ£iei juridice din cadrul Companiei de Autostrăzi ÅŸi, pentru că nu am fost de acord să semnez pentru modificările aduse contractului ce urma să fie încheiat cu Vinci-Aktor, am fost îndepărtat. Am vrut să îmi iau concediu de îngrijire a copilului, însă nu mi s-a aprobat. Consultantul ÅŸi-a depăşit atribuÅ£iile, deoarece a cerut modificarea contractului exact cu ceea ce dorea asocierea Vinci-Aktor. De exemplu, anexa financiară nr. 6 conÅ£inea trei scenarii, unul dintre acestea prevedea ca beneficiile rezultate din încasarea taxei de drum să se împartă la jumătate între statul român ÅŸi asociere. Acest scenariu a dispărut din forma finală a contractului", ne-a explicat Alin Goga.
MODIFICÄ‚RI PE TRASEU
Chiar dacă reprezentanţii asocierii Vinci-Aktor au fost de acord cu criteriile şi clauzele stabilite cu comisia de negocieri, forma finală a contractului a fost alta, pe care nici măcar Ministerul de Finanţe nu a semnat.
"Forma finală a contractului semnat de Compania NaÅ£ională de Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale din România conÅ£ine mai multe portiÅ£e pe care asocierea Vinci-Aktor le poate invoca în ceea ce priveÅŸte obligaÅ£iile sale. Aceste portiÅ£e anulează clauzele pentru care statul român ar putea penaliza consorÅ£iul Vinci-Aktor. Astfel, pentru orice cădere de tensiune pe traseul respectiv, asocierea poate cere suplimentare de timp. De asemenea, pentru producerea unui incendiu, asocierea poate cere amânarea termenului. În concluzie, asocierea nu trebuie să mai facă asigurări pentru nimic, deoarece statul român îÅŸi asumă riscul pentru orice se va întâmpla pe autostrada respectivă. Statul român putea penaliza consorÅ£iul dacă greÅŸea, însă, potrivit contractului, acum poate penaliza numai pentru «greÅŸeala repetată». O altă aberaÅ£ie este introducerea termenului de «culpă gravă», pentru ca reprezentanÅ£ii asocierii să se poată scuza, deoarece este culpa lor, dar nu este gravă", ne-a explicat Alin Goga. Mai mult, acesta susÅ£ine că nici măcar Ministerul de FinanÅ£e nu a fost consultat cu privire la modificările făcute faţă de contractul iniÅ£ial.
NU SUNT BANI PENTRU AUTOSTRÄ‚ZI
Statul român nu are bani pentru investiÅ£ii în infrastructură. Statul a apelat la încheierea unui contract de concesiune pentru realizarea tronsonului Comarnic-BraÅŸov, deoarece dacă ar fi aÅŸteptat să dispună de fonduri nu ar fi început lucrările nici în 2020. "În 2010, întregul buget de stat alocat construcÅ£iei de autostrăzi este de 380 milioane de euro, ÅŸi numai pentru realizarea acestui tronson, Comarnic-BraÅŸov, ar fi fost necesară o alocare în acest an de minimum 400 milioane de euro", potrivit Ministerului Transporturilor ÅŸi Infrastructurii (MTI).
"Avem de-a face cu o situaÅ£ie extraordinară în cazul tronsonului de autostradă Comarnic-BraÅŸov. România nu este Å£ara care să-ÅŸi permită să construiască au­tostrăzi cu 83 milioane de euro pe kilometru, deoarece se creează un precedent mortal, acesta fiind primul contract de concesiune. După ce că suntem săraci vai de capul nostru, vrem să construim cele mai scumpe autostrăzi din Europa. Dacă cineva ar face o socoteală cu câÅ£i bani s-au investit în infrastructură, am constata că nu ar trebui să mai avem nici o problemă. Pe viitor ar trebui să fim mult mai atenÅ£i la cum se cheltuiesc banii pu­blici, deoarece generăm o criză care ne va prelungi suferinÅ£a", ne-a declarat Iulian Iancu, preÅŸedintele Comisiei parlamen­tare de industrii din Camera DeputaÅ£ilor.
De partea cealaltă, CNADNR susţine necesitatea parteneriatului public-privat.
"Nu avem bani să construim autostrăzi ÅŸi drumuri, motiv pentru care apelăm la investitori străini, respectiv la parteneri­a­t­ul public-privat. AceÅŸti investitori străini vin, construiesc ÅŸi pun taxă de trecere pe autostradă, însă cer garanÅ£ii de stat foarte mari. Constructorul nu are cum să-ÅŸi re­cu­pereze investiÅ£ia în cei 26 de ani din în­ca­sarea taxei. Dacă taxa este foarte mare, atunci ÅŸoferul nu mai merge pe au­tos­tra­dă, ci alege să meargă pe drumul na­Å£io­nal, care este de cele mai multe ori pa­ralel cu autostrada. Åži atunci ce am făcut? Nu am rezolvat nimic, ÅŸoferii vor fi în con­tinuare supăraÅ£i, vom avea accidente ÅŸi aglomeraÅ£ie pe drumul naÅ£ional ÅŸi vom avea o autostradă goală", ne-a explicat Adrian Ionescu, director general adjunct al CNADNR.
STUDIILE DE FEZABILITATE
Autorităţile iau exemplu de la nemÅ£i pentru realizarea lucrării de la Comarnic-BraÅŸov. "SpecialiÅŸtii din minister lucrează împreună cu cei din Germania ÅŸi cu reprezentanÅ£i ai concesionarului Vinci-Aktor pentru a realiza studiile geo, în vederea realizării tronsonului Comarnic-BraÅŸov. Este pentru prima dată când se vor face încă din faza de proiectare forări din 20 în 20 de metri, pentru a se vedea exact cu ce teren au de-a face, deoarece este interesul lor să construiască o autostradă rezistentă", spune Ionescu. "Propunerea cu care au venit cei de la Vinci-Aktor pentru rea­li­zarea tronsonului de autostradă Comarnic-BraÅŸov este una excelentă faţă de ceea ce era prevăzut în studiul de fezabilitate. SoluÅ£ia din studiul de fezabilitate permitea circularea cu o viteză de 60 km/h pe 60% din drum, 80 km/h pe 20% din drum ÅŸi 120 km/h pe 20% din drum, ceea ce nu se ridica la standardul de autostradă, era mai mult un drum naÅ£ional. SoluÅ£ia propusă, ÅŸi acceptată de Compania de Autostrăzi, pentru acest tronson presupune un traseu mai scurt cu 3 km, rularea cu 120 km/h pe tot traseul, reducerea suprafeÅ£ei de expropriat, evitarea zonelor construite ÅŸi reducerea impactului social negativ ÅŸi al impactului de mediu, reducerea interfaÅ£ei cu sistemul feroviar", ne-a declarat Adrian Ionescu.
INGINER INDEPENDENT
Compania NaÅ£ională de Autostrăzi ÅŸi Drumuri NaÅ£ionale din România împreună cu reprezentanÅ£i ai consorÅ£iului Vinci-Aktor vor organiza o licitaÅ£ie comună pentru de­sem­narea "inginerului independent" care va urmări stadiul de realizare a lucrărilor. "In­ginerul independent va fi plătit jumătate de companie ÅŸi jumătate de concesionar. Până acum se angaja un consultant, care trebuia să controleze constructorul, însă de­ve­nise un obicei ca acest consultant să primească suplimentar, faţă de valoarea din contract, zeci de milioane de euro de la Compania de Drumuri pentru «ore suplimentare», semnate de constructor. Era un fel de înÅ£elegere între consultant ÅŸi constructor, astfel încât lucrarea ieÅŸea prost", ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor.
BEI NU A ÎNCEPUT NEGOCIERILE DE FINANÅ¢ARE
Mathias Kollatz-Ahnen, vicepreÅŸedintele Băncii Europene de InvestiÅ£ii (BEI), a declarat că proiectele de genul celui de la Comarnic-BraÅŸov nu sunt uÅŸor de finanÅ£at în contextul actual. "Suntem mai mult implicaÅ£i în discuÅ£ii ÅŸi mai puÅ£in în finanÅ£are", a spus oficialul BEI. Mai mult, acesta a spus că instituÅ£ia pe care o reprezintă nu a început negocie­rile pentru finanÅ£area construcÅ£iei Au­tostrăzii Comarnic-BraÅŸov, aflându-se în prezent în stadiul de discuÅ£ii. "Din punctul de vedere al BEI, suntem într-un stadiu cam iniÅ£ial (privind finanÅ£area Autostrăzii Comarnic-BraÅŸov - n.r.). (...) Nu am primit încă solicitarea oficială pentru finanÅ£area consorÅ£iului, dar încercăm pentru moment să acordăm consultanţă tuturor părÅ£ilor implicate", a spus Kollatz-Ahnen. Necontractarea creditului la timp de consorÅ£iul Vinci-Aktor dă dreptul CNADNR să rezilieze contractul fără plata unor despăgubiri.
COMISIE DE ANCHETÄ‚ LA MTI
Biroul Permanent al Senatului a decis înfiinÅ£area comisiei de anchetă în cazul minis­trului Transporturilor, Radu Berceanu, ÅŸi a activităţii din acest minister, fiind aprobată o componenţă de 11 membri. Comisia de anchetă vizează modul în care se derulează contractele de la Ministerul Transporturilor în ultimii ani, inclusiv din perioada gu­ver­nării comune PSD-PD-L. Modificarea soluÅ£iilor ÅŸi preÅ£urilor pentru modernizarea DN 12, DN 15, DN 16, DN 17 ÅŸi DN 19, modificarea proiectului Autostrăzii Transilvania, blocarea unor lucrări la unele tronsoane de autostrăzi ÅŸi cheltuirea nejustificată a unor bani de la bugetul ministerului sunt câteva dintre aspectele vizate.

 

#3 PMS VICTORIE 22.03.2010 00:24

• Raspunde

MISCAREA P-M-S RO VICTORIE

 

#4 www.politicienii.ro 22.03.2010 03:52

• Raspunde

.
.
.
.
.
.

PSD-istele nu se mai satura de S E X.
.
.
.
.
.
.
.
*, fetisism si scandal in PSD.
PSD-istele nu se mai satura de S E X
.
.
.

Detalii in site-ul : WWW.POLITICIENII.RO

Scandalurile sexuale in care membre ale PSD-ului s-au regasit ca protagoniste, Ana Birchall si Lavinia Samuila, se pare ca o atractie irezistibila a cuprins-o si pe fica liderului social democrat Mircea Geana, o fotografie destul de indecenta a aparut pe internet ce o prezinta pe tanara Ana Maria Geoana intr-o ipostaza din care nu putem intrevedea decat un "tanar talent in cele lumesti". Detalii in site-ul : WWW.POLITICIENII.RO
.
.
.
.
.
.
.

 

#5 10 pasi 22.03.2010 07:02

• Raspunde

Cand iesim din criza? Afli doar de pe www.10pasi.ro - GRATUIT. Cere acum Planul De Iesire Din Criza de pe www.10pasi.ro/criza - E GRATUIT!

 

#6 ZT 22.03.2010 08:01

• Raspunde

EUROPA UNITÄ‚ N-ARE NEVOIE SÄ‚-ÅžI COMPLICE EXISTENÅ¢A CU UN NOU KOSOVO!
Discursul rostit de Tribun la TopliÅ£a Motto: "Maghiarii urlă de dureri închipuite". (Octavian Goga) Înalt Prea SfinÅ£ia Voastră, să ÅŸtiÅ£i că, la Viena, cînd am studiat Istoria, ca "student extraordinar", am ales limba engleză, pentru că intuiam că va fi limba viitorului ÅŸi că, mori de foame cu o altă limbă. Degeaba fac unii maghiari înfierbîntaÅ£i propagandă pentru oficializarea limbii maghiare - dacă nu ÅŸtii limba statului în care trăieÅŸti, precum ÅŸi o limbă de circulaÅ£ie internaÅ£ională, Å£i se închid toate uÅŸile. S-a vorbit aici de Miron Cristea ÅŸi am avut o tresărire a inimii, întrucît el este un personaj foarte drag pentru mine ÅŸi pentru familia mea. Nu e un secret pentru nimeni că eu sînt pe jumătate ardelean. Mama era nepoata marelui poet Åžt. O. Iosif. Tot a vorbit tînărul Victor Ponta de străbunicul său, iată lanÅ£ul generaÅ£iilor! Eu, fiind mai în vîrstă, am un bunic care a evadat din armata austro-ungară, de două ori, ÅŸi tot de două ori l-au condamnat la moarte. El a luptat pentru România Mare.



Acesta este Doctoratul meu în Istorie, cu o reprezentare a Mîntuitorului nostru Isus Christos, pe coperta cărÅ£ii. În numele Lui ne adunăm noi acum. AÅŸa cum spune El, citez din memorie: "Acolo unde sînt doi oameni care se adună în numele Meu, acolo voi fi ÅŸi Eu". Mîntuitorul e aici, cu noi, de ce? Pentru că prea mult a pătimit acest popor! Prea mult a fost prins, urcat pe Cruce, bătut în cuie, pălmuit, scuipat, batjocorit! I s-a tras cămaÅŸa la sorÅ£i. Fiecare generaÅ£ie de români ar trebui să plătească un tribut, de lacrimi ÅŸi sînge. Iată de ce românii sînt un popor mesianic. Iată de ce am considerat necesar să spun graficienilor să aÅŸeze pe coperta "Crăţii de Aur" figura atît de luminoasă a Domnului nostru Isus Christos, pe harta României Mari. În această lucrare, la pagina 442, e un capitol despre Miron Cristea, primul Patriarh din Istoria României, născut în 1868, în TopliÅ£a Română. Aproape două pagini scriu despre el. Ceea ce se ÅŸtie mai puÅ£in despre el este că, la un proces, care a fost pe la 1893, tînărul Ionel I.C. Brătianu îi spune tînărului preot din CaransebeÅŸ, Miron: "Eu voi ajunge primul-ministru al României Mari ÅŸi am să te fac Mitropolit Primar, adică Patriarh". Åži aÅŸa a ÅŸi fost. În 1925, cînd s-a schimbat denumirea în Patriarh, Miron Cristea a devenit, cu puteri depline, primul Patriarh al României Mari ÅŸi este o glorie deplină pentru oraÅŸul dvs. că a dat României ÅŸi CreÅŸtinătăţii europene un asemenea gigant. AÅŸ vrea să vă întreb dacă el are statuie aici. Da, există? Dacă ne ajută Dumnezeu, după ce scăpăm cu viaţă de aici, dacă ne daÅ£i drumul, mergem să depunem un buchet de flori.
StimaÅ£i prieteni, dl. Ioan Solomon a vorbit aici de Legea Statutului Minorităţilor. Nu ÅŸtiu dacă domnia-sa cunoaÅŸte faptul că, deÅŸi toate demersurile ÅŸi memoriile asociaÅ£iilor ÅŸi organizaÅ£iilor româneÅŸti au fost evitate de presa centrală, cu mici excepÅ£ii - eu le-am publicat integral. Niciodată n-a bătut un român de aici la uÅŸa României Mari să rămînă fără un răspuns. Tot timpul am vibrat la solicitările românilor, pentru că noi ÅŸtim ce greu este să începi să te simÅ£i străin în propria ta Å£ară. Referitor la Legea Statutului Minorităţilor, nu ÅŸtiu dacă dl. Solomon e la curent cu această situaÅ£ie, dar în Senat, într-o ÅŸedinţă fulminantă, din 25 octombrie 2006 - îmi aduc aminte data, pentru că era Ziua OÅŸtirii Române, eliberarea ultimei brazde de pămînt, la Carei - noi am blocat-o, cei de la PRM. Eu ÅŸi cu Gheorghe Funar, prezent aici, venerabilul liberal Radu Câmpeanu, poetul ÅŸi senatorul PSD Adrian Păunescu, amicul meu de-o viaţă; eu eram la liceu, la Sfîntul Sava, el era student la Filologie, ÅŸi ne-am împrietenit la Cenaclul LabiÅŸ. Ne-am bătut ca niÅŸte lei atunci, ÅŸi n-a trecut acea samavolnicie. Iată proba verităţii, cum se spune în JustiÅ£ie: nici unul dintre cei 4 pomeniÅ£i aici, eu, Funar, Radu Câmpeanu, Adrian Păunescu, nu mai e în Parlamentul României! De ce? Poate că au fost trecuÅ£i pe o Listă Neagră. Poate nu trebuiau să mai apere drepturile românilor în Parlament. Poate că aÅŸa trag sforile niÅŸte păpuÅŸari ai Noii Ordini Mondiale, ai aÅŸa-zisei Globalizări, ca românii să se federalizeze. Poate că deranjează o Å£ară relativ mare în această zonă a Europei. UitaÅ£i cum a fost sfîÅŸîiată Cehoslovacia. Eu Å£in minte că, în anul de foc 1918, atunci s-au constituit ÅŸi Cehoslovacia, ÅŸi Iugoslavia, ÅŸi România. Mare. Numai România a rămas în picioare. Iugoslavia ÅŸi Cehoslovacia s-au pulverizat. Am vrut să fac acest recurs la Istorie ÅŸi la memorie ca să vedeÅ£i de ce a fost eliminat, prin fraudă, Partidul România Mare din Parlament. Unde s-a dus electoratul naÅ£ionalist, în sensul NaÅ£ionalismului Luminat? La cine? La UDMR? La ce partid s-a dus acest electorat? El a rămas pe loc. Dar cine îi mai controlează pe cei care fraudează alegerile? Ei sînt ca un arbitru nebun. Ei fluieră, ei fac Regulamentul, ei dau gol cu mîna, ei dau afară portarul ÅŸ.a.m.d. Ei au claxonul Puterii, au majoritatea posturilor de Televiziune în mînă. Apropo, transmite vreun post de Televiziune, în direct, această manifestare de suflet a românilor? Dacă transmite, îi mulÅ£umesc din suflet, asta înseamnă că nu a murit sămînÅ£a patriotismului.
Este pentru a doua oară, în mai puÅ£in de 6 luni, cînd vin în judeÅ£ul Harghita. În toamna anului 2009, am participat la ceremonia de ÎnălÅ£are la rangul de Arhiepiscop onorific al Covasnei ÅŸi Harghitei a PreasfinÅ£iei Sale Ioan Selejan, la care a fost prezent ÅŸi Prea Fericitul Părinte Patriarh. Nu ÅŸtiu cum se face, dar, unde vine Vadim Tudor, nu mai vine un anumit personaj. Se ascunde prin păduri, prin boscheÅ£i. Dar ce-i fac, Doamne, iartă-mă? Eu îi doresc tot binele din lume, îi doresc sănătate. TotuÅŸi, nu era cazul să participe ÅŸi un reprezentant al Puterii centrale? De ce ne-am adunat noi, fraÅ£ilor ÅŸi surorilor, aici? La o ÅŸuetă? Într-adevăr, la zeflemea ÅŸi la băşcălie românii sînt campioni mondiali. Dacă s-ar da Premiul Nobel pentru zeflemea ÅŸi băşcălie, l-am lua în fiecare an. Dar acum e o manifestare a demnităţii noastre rănite, nu a mîndriei, fiindcă Biblia condamnă mîndria ÅŸi trufia. E prea mult pentru o generaÅ£ie să moară ÅŸi de foame, ÅŸi de ruÅŸine. De ce ne-am adunat noi? Să ne vedem unii pe alÅ£ii, să ne asigurăm, cum spunea tînărul antevorbitor, că nu sînteÅ£i singuri, ÅŸi nu aveÅ£i cum să fiÅ£i singuri, pentru că ne unesc prea multe rădăcini istorice.
Apoi, la finalul anului 2009, au venit alegerile prezidenÅ£iale, care, după cum ÅŸtiÅ£i, au fost furate ca-n codru. Fiindcă în România, de 20 de ani încoace, totul este permis, din păcate. DemocraÅ£ia a eÅŸuat în anarhie, iar economia de piaţă a devenit economie de junglă. Mă uit, bunăoară, cu o mare strîngere de inimă la defrişările barbare care au masacrat dealurile ÅŸi munÅ£ii României în Harghita, dar ÅŸi în Covasna. Nicăieri în Europa - ÅŸi vă vorbesc ca membru al Comisiei de Politică Externă ÅŸi al Comisiei de Cultură din Parlamentul European, unde se vorbeÅŸte cu totul altfel, e un alt standard, parcă sîntem în secolul XXII ÅŸi nu-i bagă nimeni în seamă pe agitatorii întîrziaÅ£i, iar noi ne vom bate pentru drepturile românilor - nicăieri în Europa nu s-a mai făcut un asemenea măcel. Ne amintim, cu toÅ£ii, de inundaÅ£iile catastrofale de acum cîÅ£iva ani, cînd un pîrîiaÅŸ amărît, de-l treceai cu piciorul, ÅŸi-a mărit brusc debitul, în cîteva minute, de 200 de ori, ÅŸi a făcut 13 victime omeneÅŸti, secerînd ÅŸi vieÅ£ile a mii de vietăţi. Noi ÅŸtim bine cine a stropit cu sîngele verde al pădurilor inima Transilvaniei ÅŸi ce averi fabuloase au rezultat din acest măcel repetat. De ce nimeni nu e tras la răspundere? De ce nu se aplică nici o Lege în Å£ara asta? În *înd, nu se va mai respecta nici Legea GravitaÅ£iei în ritmul acesta. O să umblăm ca niÅŸte cosmonauÅ£i, cu picioarele în sus ÅŸi cu capul în jos, în imponderabilitate.
De 20 de ani, în această parte a României se practică o deznaÅ£ionalizare inimaginabilă. În 1991, Parlamentul a elaborat ÅŸi un Raport, pe care eu l-am botezat Harcov, după numele prescurtate ale celor două judeÅ£e, Harghita ÅŸi Covasna. Nu-mi arog nici un drept, dar în copilărie mi-a plăcut rebusul. Am făcut jocuri de cuvinte, calambururi ÅŸ.a.m.d.. Nu e ceva foarte important, dar aÅŸa a rămas, Raportul Harcov. Totul s-a limitat la a analiza, a trage un semnal de alarmă ÅŸi a cerceta cu lupa declaraÅ£iile viclene ale unor căpetenii udemeriste. Ba că traducerea e greÅŸită, ba că nu înÅ£elegem noi, românii, cum e cu cu subsidiaritatea, cu Tirolul etc. Am trista satisfacÅ£ie de a constata că noi am avut dreptate. Pretutindeni în lume, ÅŸovinismul ÅŸi revizuirea forÅ£ată a graniÅ£elor ÅŸtiu numai de frică, de impunerea Legii. Era un politician francez, care a contribuit, într-o măsură importantă, la făurirea României Mari, în 1918, 1919 ÅŸi 1920, culminînd cu Tratatul de la Trianon, e vorba de Micul Trianon - din curtea Palatului Versailles. Acest om se numea George Clemenceau ÅŸi el a rostit un aforism, valabil ÅŸi azi: "DemocraÅ£ia e arta de a te Å£ine singur în frîu, ca să nu fie nevoie să te Å£ină alÅ£ii". AÅŸa ÅŸi cu cei care agită spiritele. PotoliÅ£i-vă, fiindcă sînt organe ale Statului, cu Legea Fundamentală în mînă, dar ÅŸi organisme internaÅ£ionale care nu vor tolera un nou Kosovo aici. Noi ÅŸtim ce viscol de lacrimi ÅŸi sînge a fost în Balcani pînă de *înd. Europa Unită n-are nevoie să-ÅŸi complice existenÅ£a cu un nou Kosovo! Acum 20 de ani, chiar în această zi, de 20 martie, în centrul Municipiului Tg. MureÅŸ, o fiinţă omenească era linÅŸată cu o sălbăticie mai mult decît bestială. Imediat s-a difuzat minciuna că acel om nefericit era un maghiar, călcat, vezi Doamne, în picioare de un român descreierat. Adevărul era, însă, pe dos. Victima era un român, Mihăilă Cofar, iar asasinul era un maghiar. Åži acum, după 20 de ani, se perseverează în această minciună, însă răspunsul nostru e încă foarte palid, aÅŸa cum a fost ÅŸi comportamentul unei părÅ£i a clasei politice româneÅŸti înaintea Diktatului de la Viena. Mereu ÅŸi mereu alÅ£ii sînt mai iuÅ£i de mînă ÅŸi mai buni de gură. În 1945, de exemplu, noi am cîÅŸtigat Războiul, dar am pierdut Pacea, cu consecinÅ£e incalculabile pentru viitorul României, pe care le simÅ£im ÅŸi în prezent. Acum ajungem la o sintagmă des folosită, Interesul NaÅ£ional. Poate că cel mai înălţător discurs din Istoria României, după lapidarul "No, Hai!", al lui Avram Iancu, a fost cel intitulat "Politica Instinctului NaÅ£ional", rostit de Take Ionescu în Parlament, în anul 1915. Interesul NaÅ£ional ne cere să nu acceptăm, sub nici o formă, o a doua limbă oficială, fiindcă, automat, România ar deveni stat multinaÅ£ional. Foarte mulÅ£i au pe buze această formulă, Interesul NaÅ£ional, dar foarte puÅ£ini o înÅ£eleg ÅŸi încă ÅŸi mai puÅ£ini o transpun în viaţă. Ceea ce facem noi acum este în Interesul NaÅ£ional? Da! PrezenÅ£a, aproape permanentă, a UDMR-ului la guvernarea României este în Interesul NaÅ£ional? (Răspuns general, din sală: NU!). Sau, în orice caz, nu este în Interesul NaÅ£ional al României, ci, poate, al Ungariei. Åži, aici, ajungem la o altă încălcare flagrantă a Legii. Care e Statutul acestei organizaÅ£ii? UDMR-ul e singura formaÅ£iune non-guvernamentală din lume care face parte dintr-un guvern. LuaÅ£i toate dicÅ£ionarele, toate anuarele, toate evidenÅ£ele - figurează ca organizaÅ£ie non-guvernamentală. Cum de e inclusă într-un Guvern? Unde, în lume, s-a mai pomenit aÅŸa ceva? Sau, poate, nu mai ÅŸtim noi sensul cuvintelor. HaideÅ£i, atunci, să băgăm în Guvern ÅŸi Uniunea Scriitorilor, ÅŸi Uniunea Compozitorilor, care sînt, cu adevărat, organizaÅ£ii culturale ÅŸi de creaÅ£ie. Este UDMR-ul partid? Nu, nu e nici partid, fiindcă nu s-a înscris niciodată la Tribunal. Deschid o paranteză, ca să-i dau satisfacÅ£ie amicului meu, care ÅŸtie cît îl preÅ£uiesc, Înalt Prea SfinÅ£ia Sa Ioan Selejan, căruia i-am spus că noi nu venim să instigăm spiritele. Interesul e să fie pace, să fie concordie. Dacă se depăşeÅŸte o linie roÅŸie, trebuie să fim foarte vigilenÅ£i. AÅŸadar, de ce nu se înscrie UDMR-ul la Tribunal? Fiindcă nici un Tribunal din Å£ară n-ar fi acceptat să încalce, pe faţă, Legea de funcÅ£ionare a partidelor politice ÅŸi, mai ales, ConstituÅ£ia. O Å£ară se organizează ÅŸi se conduce după legi, altminteri ne întoarcem la epoca peÅŸterilor, a cavernelor. În Statutul ÅŸi Programul UDMR se prevede autonomie teritorială. Nici un judecător nu le poate accepta actele. UDMR-ul primeÅŸte o dublă finanÅ£are de la Guvern, ÅŸi ca organizaÅ£ie culturală, ÅŸi ca partid. Pe criza asta, pe foametea asta!
Am venit de la BucureÅŸti pînă aici, în inima Transilvaniei româneÅŸti. Am văzut codrii defriÅŸaÅ£i, o deÅŸertificare ce te poate trimite, în viitor, cu gîndul la Sahara. Åži am văzut ÅŸi niÅŸte ţărani amărîÅ£i, atît români, cît ÅŸi maghiari, care vindeau cîteva legături amărîte de lobodă, sau de urzici. Cîte parale le pot aduce legăturile alea, în timp ce alÅ£ii au făcut sute de milioane de euro? În timp ce unii ne Å£ineau de vorbă în Parlament sau la televizor, pe ascuns, îÅŸi aplicau programul de maghiarizare ÅŸi de epurare a elementului românesc. Iată că nu mai sîntem, aici, un popor, nu mai sîntem nici populaÅ£ie, sîntem element deja, sîntem minoritate! Noi ne adunăm aici, enclavizaÅ£i, într-o sală închisă ca o etuvă, iar ei mărşăluiesc, cu steagul Ungariei pe străzile Transilvaniei româneÅŸti. Pînă aici am ajuns? Acum ÅŸtim bine ce eforturi penibile face actualul regim politic din BucureÅŸtii noÅŸtri fanarioÅ£i. Fiindcă ÅŸi Capitala asta a noastră este de vină, întrucît eu, dacă ieÅŸeam preÅŸedinte, ÅŸi nu era frauda din anul 2000, mutam Capitala României la BraÅŸov. Aceasta a fost o idee a lui Ionel Brătianu, dar el, murind în 1927, nu a mai avut timp. Înalt Prea SfinÅ£ia Sa îmi face semn s-o scurtez. VreÅ£i să mai vorbesc? (Sala ovaÅ£ionează). Se pretinde că niciodată acest guvern nu va accepta autonomia la Miercurea Ciuc decît în aceeaÅŸi măsură în care există la Caracal. Asta este tot ce ÅŸtiÅ£i, domnilor, în materie de politică ÅŸi de istorie? Nu vă daÅ£i seama cît de ridicoli sînteÅ£i? Dacă vreÅ£i să vă mai creadă cineva, daÅ£i-l afară, imediat, din Guvernul României, pe provocatorul Cseke Attila, care afiÅŸează pancarta cu infamia "Å¢inutul Secuiesc nu e în România". Acest agitator zice că e ministrul Sănătăţii, dar îi îmbolnăveÅŸte de nervi pe români. Nu vă gîndiÅ£i la spectacolul jalnic pe care îl daÅ£i în faÅ£a unui popor întreg? Ce să înÅ£eleagă tînăra generaÅ£ie din duplicitatea voastră? Faptul că românii nu sînt capabili să se conducă singuri? Unde scrie că ÅŸedinÅ£ele de guvern trebuie să se Å£ină, periodic, la Budapesta? Care este raÅ£iunea logică? De ce nu le Å£inem la Sofia, sau la Belgrad, că la Moscova le-am tot Å£inut, vreo 15 ani?
Doamnelor ÅŸi domnilor, se apropie PaÅŸtele, cea mai mare Sărbătoare a CreÅŸtinătăţii. Ca un semn de concordie, PaÅŸtele Ortodox ÅŸi PaÅŸtele Catolic sînt celebrate, în acest an, în aceeaÅŸi zi, la 4 aprilie. Zi în care, acum 66 ani, aÅŸadar în 4 a 4-a ‘44, (pentru cei preocupaÅ£i de Numerologie, vedeÅ£i ce blestem este în această dată) peste 3.000 de civili nevinovaÅ£i au murit în urma bombardamentelor aviaÅ£iei anglo-americane asupra BucureÅŸtilor. Între timp, rănile războiului s-au cicatrizat, dar, iată, că mai e o rană care ne iese nouă pe nas, Holocaustul dintr-o parte a Transilvaniei, provocat, împotriva evreilor paÅŸnici - pe care i-am apărat ÅŸi în Parlamentul European - de trupele horthyste ÅŸi hitleriste. VrăjmaÅŸii nu vor să spună că acea parte a Transilvaniei era sub ocupaÅ£ie maghiară. Iar despre Transnistria nu se zice că acea parte a Basarabiei româneÅŸti era sub ocupaÅ£ie hitleristă. Din păcate, în loc să ne smerim în post ÅŸi rugăciune ÅŸi să aducem slavă lui Dumnezeu, ne măcinăm în lupta cu un vrăjmaÅŸ perfid, care are o idee fixă: să anuleze Tratatul de la Trianon ÅŸi să sfîrtece teritorial România. Din nefericire pentru aceÅŸti făcători de vrăji - fiindcă, Înalt Prea SfinÅ£ia Ta, cred că ÅŸtii, dar alÅ£ii nu ÅŸtiu, asta înseamnă vrăjmaÅŸ, făcător de vrăji - ÅŸi-au găsit beleaua cu românii adevăraÅ£i, care nu vor să audă nici de regionalizare, nici de federalizare ÅŸi, cu atît mai puÅ£in, de autonomie teritorială. Asta e culmea obrăzniciei! Într-o Europă care se îndreaptă spre unificare, niÅŸte bande primitive încearcă marea tulburărilor cu degetul lui Horthy. Noi ÅŸtim bine ce avem de făcut! FireÅŸte, noi plecăm, dar voi rămîneÅ£i aici! Trebuie să trăiÅ£i în pace ÅŸi concordie. Aceasta este realitatea.
Anul acesta e decisiv pentru existenÅ£a României ÅŸi cred că pentru o bună parte a Europei. UitaÅ£i-vă ce vîlvătăi s-au declanÅŸat la doi paÅŸi de noi, în Grecia, în legendara Grecie, care n-are voie să fie o Å£ară săracă. Numai turismul îi aduce în jur de 50 de miliarde de euro pe an. Cum de a ajuns Å£ara acea magnifică în situaÅ£ia aceasta? Mi-e teamă să nu ajungem, ÅŸi noi, în aceeaÅŸi situaÅ£ie. Defilările acestor grofi întîrziaÅ£i în costumaÅ£ia lor de operetă, antrenamentele lor paramilitare, de care vorbea ÅŸi un distins coleg, ÅŸi Å£ipetele lor guturale nu numai că nu ne sperie, ci ne amuză. Octavian Goga, poetul pătimirii noastre, are o fraza genială: "Maghiarii urlă de dureri închipuite!". Noi, patrioÅ£ii români, nu de provocările horthyste ne temem, ci de politica de factură capitulardă a unora dintre români, care, pentru niÅŸte nenorocite de voturi unguri ungureÅŸti, ÅŸi-ar dezgropa ÅŸi părinÅ£ii din morminte. Merită, domnilor, trădarea asta de Å£ară?
Închei cu Mesajul Partidului România Mare, de frăţie, de concordie cu toate minorităţile care trăiesc pe acest binecuvîntat pămînt, Grădina Maicii Domnului, cum spunea Papa Ioan Paul al II-lea. Cu o singură rugăminte, ca să nu zic condiÅ£ie: toată lumea să respecte Statul NaÅ£ional Unitar Român! Nimeni să nu trăiască în iluzia că România este sat fără cîini! N-a murit bărbăţia românească în această Å£ară. Nu există nici un Å¢inut Secuiesc aici, în România!
Explicaţii poze: La Monumentul de la Topliţa dedicat lui Nicolae Bălcescu
În faÅ£a casei natale a întîiului Patriarh al României Mari, Miron Cristea, alături de Arhiepiscopul Ioan Selejean
Dr. CORNELIU VADIM TUDOR,
Membru al Parlamentului European,
PreÅŸedintele Partidului România Mare
(Discursul a fost rostit sîmbătă, 20 martie 2010)



Copyright Tricolorul

========================================================

Păruială muierească
Apropierea ConvenÅ£iei NaÅ£ionale a PD-L încinge spiritele ÅŸi cristalizează găştile ce intenÅ£ionează să ocupe posturi de conducere în ierahia partidului. Bătălia se dă mai ales în jurul atragerii, pentru unul din grupuri, a graÅ£iilor Dictachiorului Băsescu, adevăratul stăpîn al partidului. Rămasă oarecum în umbră, gaÅŸca bătrînilor proveniÅ£i din fostul PD îi lasă să se sfîÅŸie deocamdată pe cei migraÅ£i din PNL, conduÅŸi de Elena Udrea ÅŸi aÅŸa-ziÅŸii intelectuali, reprezentaÅ£i de Monica Macovei, Cristian Preda ÅŸi Sever Voinescu-Cotoi.


Sursele noastre spun că, pentru a mulÅ£umi pe toată lumea, PD-L-ul ar trebui să devină un partid numai cu funcÅ£ii de conducere, nimeni neadmiÅ£înd să renunÅ£e. În acest context, urechea bleagă a Dictachiorului Băsescu este linsă de limba mieroasă a amantei, ajunsă ministru (care vrea un post de prim-vicepreÅŸedinte), dar ÅŸi de limba miorlăită a Monicăi Macovei, care rîvneÅŸte acelaÅŸi post. Cele două putori se ÅŸantajează ÅŸi separat, pentru a se face reciproc să renunÅ£e. Macovei o ameninţă pe Udrea cu * pe Hotnews a cercetării penale efectuate de DNA asupra activităţii acesteia la Turism, iar Udrea o ameninţă că nu va mai avea niciodată o funcÅ£ie în PD-L. Deasemenea, ambele încearcă să îl convingă pe Matrozul Chior că cealaltă e nepotrivită pentru funcÅ£ia de prim-vicepreÅŸedinte. În timp ce Monica Macovei îi spune lui Pazvante Chiorul că Udrea promovată în partid va duce la căderea formaÅ£iunii în sondaje ÅŸi va fi ÅŸantajabilă, Udrea îi explică lui Basescu că va regreta dacă o preferă pe Macovei. Ea zice, în mod concret, că el nu va mai pupa "nimic" - amanta NuÅ£i nu se referă neapărat la anumite favoruri (de care, oricum, Băsescu, cu starea lui de sănătate precară, nu mai profită) ci mai degrabă la banii pe care acesta îi are în anumite conturi străine controlate de Nimfa din PleÅŸcoi.
Războiul va fi mai interesant cu atît mai mult cu cît un alt nume greu în această luptă de budoar, Anca Boagiu, este de partea Monicăi Macovei ÅŸi vrea să-i plătescă Elenei Udrea poliÅ£e mai vechi pentru detronarea din calitatea de primă boarfă. Machidoanca s-a întîlnit zilele trecute cu Monica Macovei, Sever Voinescu, Cristian Preda ÅŸi Cătălin Avramescu ÅŸi au pus Å£ara la cale. Înfierbîntată, l-a sunat apoi pe Băsescu, cu care a discutat situaÅ£ia ÅŸi a spus că nici ea nu o vrea pe Udrea prim-vicepreÅŸedinte. Cînd a văzut că "Pluti" o scaldă, Anca Machidoanaca a început să o înjure pe Elena Udrea ca la uÅŸa cortului.


Copyright Tricolorul

======================================================

Românii din Harghita, Covasna ÅŸi MureÅŸ au făcut delegaÅ£iei PRM o primire triumfală
Comunicat de Presă Sîmbătă, 20 martie 2010, cu prilejul comemorării a 20 de ani de la evenimentele dramatice din Tg. MureÅŸ, o delegaÅ£ie a Partidului România Mare, condusă de preÅŸedintele formaÅ£iunii, dl. Corneliu Vadim Tudor, a răspuns invitaÅ£iei adresate de numeroase organizaÅ£ii ÅŸi asociaÅ£ii ale românilor din aÅŸa-zisul Å¢inut Secuiesc ÅŸi au participat la Marea Adunare Populară de la TopliÅ£a. La manifestare au luat parte cca. 3.000 de oameni, Sala de Spectacole a Casei de Cultură dovedindu-se neîncăpătoare, cei mai mulÅ£i rămînînd afară - aÅŸa că nu au fost doar 1.000 de persoane, cum au dezinformat unele posturi de Televiziune.



Cu acest prilej a fost constituit Forumul Civic al Românilor din JudeÅ£ele Harghita, Covasna ÅŸi MureÅŸ, care îÅŸi propune să lupte împotriva pretenÅ£iilor aberante ale ÅŸovinismului unguresc de oficializare a limbii maghiare ÅŸi de obÅ£inere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Revizionismul unguresc a intrat în cea mai periculoasă fază a sa, încurajat de prezenÅ£a la guvernarea României a organizaÅ£iei teroriste UDMR, cultivată ÅŸi protejată de regimul trădător de Neam ÅŸi Å¢ară al unui muribund, Traian Băsescu. Probabil că acest Băsescu face parte dintre acei bolnavi blestemaÅ£i, care, dacă simt că ei sînt pe ducă, vor să distrugă totul o dată cu ei. Limbajul dublu al lui Băsescu, cum că el nu permite autonomia - nu reuÅŸeÅŸte să inducă în eroare pe nimeni, fiindcă faptele sceleratului personaj îl contrazic în permanenţă, el milogindu-se de UDMR să intre la guvernare ÅŸi avînd întrevederi secrete cu căpeteniile fascismului unguresc, Laszlo TökeÅŸ, Marko Bela, Robert Raduly, Szasz Jenö ÅŸ.a.
Iată de ce prezenÅ£a fruntaÅŸilor PRM a fost nu numai binevenită, ci ÅŸi necesară. Fiindcă românii din acea zonă sînt victimele unui barbar proces de deznaÅ£ionalizare, iar tot mai puÅ£inele organe ale autorităţii de Stat sînt timorate atît de spiritul răzbunător ÅŸi revanÅŸard al ungurilor, cît ÅŸi de eventualele sancÅ£iuni ale Puterii trădătoare de la BucureÅŸti. Pretutindeni unde au fost vineri ÅŸi sîmbătă, Vadim ÅŸi echipa lui s-au bucurat de o primire triumfală. Apogeul entuziasmului a fost atins în timpul discursului rostit de preÅŸedintele PRM, care a fost marcat de ovaÅ£ii ÅŸi urale la scenă deschisă. Acesta a fost, de altfel, unul dintre cele mai electrizante discursuri rostite de cel pe care unii îl consideră cel mai mare orator din Istoria României. Din păcate, nici un post de Televiziune nu l-a transmis - cu excepÅ£ia Antenei 3, care a difuzat, în direct, doar vreo 5 minute. Din fericire, operatorul PRM a filmat acest document remarcabil, care, o dată ÅŸi o dată, va fi difuzat, cînd Å£ara va scăpa de Mafie.
Manifestarea de la TopliÅ£a a reprezentat o puternică dovadă de solidaritate a românilor din toată Å£ara, dar ÅŸi din diaspora. Dacă fiara neo-nazismului unguresc va cuteza să-ÅŸi forÅ£eze norocul ÅŸi să depăşească măsura, va fi făcută una cu pămîntul, iar leÅŸul ei va fi aruncat peste graniţă, chiar pe turla Parlamentului de la Budapesta, în locul celebrei opinci de la 1919.
Adunarea a fost prezidată de Înalt Prea SfiinÅ£ia Sa Ioan Selejean, Arhiepiscopul onorific al Covasnei ÅŸi Harghitei. Au mai luat cuvîntul: avocatul Ioan Solomon, Ioan LăcătuÅŸu, Victor Ponta ÅŸi Mircea DuÅŸa (PSD), Norica Nicolai (PNL), Bogdan Diaconu (PC), Mihai Lădariu, vicepreÅŸedinte al Vetrei RomâneÅŸti. În încheiere, cîntăreÅ£ul Victor Socaciu ÅŸi corul Ansamblului Folcloric din TopliÅ£a au interpretat "Hai să-ntindem hora mare", pe versurile lui George Baronzi.
Liderul PRM ÅŸi persoanele care l-au însoÅ£it au depus apoi frumoase buchete de garoafe ÅŸi trandafiri roÅŸii la monumentele aflate în centrul TopliÅ£ei, dedicate lui Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu ÅŸi Miron Cristea. Românii au dorit să facă fotografii cu Tribunul ÅŸi au primit de la acesta cărÅ£i ÅŸi calendare cu autograful său.
La încheierea festivităţilor, Arhiepiscopul Ioan Selejean i-a reÅ£inut pe oaspeÅ£ii dragi la masă, la Mînăstirea Sfîntul Ilie. A fost un dejun auster, specific Postului PaÅŸtelui. PreÅŸedintele PRM a făcut o donaÅ£ie de cărÅ£i ÅŸi de CD-uri cu Muzici NaÅ£ionale Bibliotecii acestei mînăstiri de călugări. Aflînd că acolo se află casa unde, în anul 1868, s-a născut întîiul Patriarh al României Mari, Miron Cristea, originar din TopliÅ£a Română, dl. Corneliu Vadim Tudor a vorbit, telefonic, cu Mitropolitul Ardealului, LaurenÅ£iu Streza, căruia i-a propus să vegheze la amplasarea unei plăci comemorative.
În această expediÅ£ie, încununată de succes, preÅŸedintele PRM a fost însoÅ£it de: Gh. Funar (secretarul general al partidului), generalul ing. Marcu Tudor, Marius Marinescu, Codrin Åžtefănescu, Costel Avram (vicepreÅŸedintele Consiliului JudeÅ£ean Hunedoara), preotul Ioan Aurel Rus, colonelul Dan Zamfirescu, Cristian Stănescu (consilier europarlamentar), Dumitru Pop, Adrian Moisoiu, Dorel Vulpoiu (preÅŸedintele OrganizaÅ£iei de Tineret a PRM), Gică Agrigoroaie (preÅŸedintele Filialei Covasna a PRM), Ileana ÅŸi Florin Simion, Gh. Acatrinei (preÅŸedintele Filialei Suceava a PRM), colonel Dumitru Badea (preÅŸedintele Filialei JudeÅ£ene NeamÅ£ a PRM), Gavrilă Lazăr (preÅŸedintele Filialei MaramureÅŸ a PRM), Crina MaricaÅŸ (preÅŸedinta Filialei Sălaj a PRM), Liviu Å¢îrnea (prim-vicepreÅŸedinte al Filialei TimiÅŸ a PRM), Eugen NiÅ£ură (prim-vicepreÅŸedinte al Filialei BotoÅŸani a PRM), Florin Sîrb (preÅŸedintele interimar al Filialei Vaslui a PRM), reprezentanÅ£i a 11 organizaÅ£ii de tineret din afara Arcului Carpatic ÅŸ.a. Au mai participat ÅŸi alte persoane publice: Viorel Hrebenciuc, Ecaterina Andronescu, Liviu Dragnea,Titus Corlăţean.
A surprins, neplăcut, absenÅ£a oricărui reprezentant al Puterii, de la Traian Băsescu ÅŸi Emil Boc pînă la Vasile Blaga ÅŸi Roberta Anastase. AÅŸa după cum se vede, aceÅŸti impostori nici nu mai au curajul să scoată capul în lume.
BIROUL DE PRESÄ‚ AL PRM
21 martie 2010

====================================================
Lideri sindicali trecuÅ£i în barca Puterii
Nume ÅŸi prenume: MATEI BRÄ‚TIANU FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1990-2008, preÅŸedinte sindicat PoÅŸta BucureÅŸti, preÅŸedinte FederaÅ£ia Sindicală PTT; preÅŸedinte, secretar general, vicepreÅŸedinte, prim-vicepreÅŸedinte BNS, preÅŸedinte sindical Satul Românescă; Guvern, Parlament: 2008, deputat PSD de ConstanÅ£a. Nume ÅŸi prenume: VICTOR CIORBEA


FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: după 1990 - lider al sindicatului C.N.S.L.R. Frăţia;
Guvern, Parlament: iunie-decembrie 1996, primar general al Capitalei; decembrie 1996-aprilie 1998, prim-ministru (PNÅ¢CD).
Nume şi prenume: DUMITRU CHIRIŢĂ
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1990-2000, preÅŸedinte - FederaÅ£ia NaÅ£ională a Sindicatelor din Electricitate "Univers"; 1990-prezent, preÅŸedinte - Sindicatul Independent "Energia"; 1996-1999, vicepreÅŸedinte - Blocul NaÅ£ional Sindical; 2007-prezent, preÅŸedinte executiv - FederaÅ£ia NaÅ£ională a Sindicatelor din Electricitate "Univers";
Guvern, Parlament: 2000-2004, deputat PSD; decembrie 2008 - deputat PSD.
Nume ÅŸi prenume: CÄ‚TÄ‚LIN CROITORU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1990 - preÅŸedinte fondator al FederaÅ£iei EducaÅ£iei NaÅ£ionale, membru fondator al InternaÅ£ionalei EducaÅ£ie; 1992-1993 - fondator ÅŸi preÅŸedinte al ConfederaÅ£iei Independente a SalariaÅ£ilor Bugetari "Fides";
Guvern, Parlament: din 1998 - membru al Partidului Democrat (actualmente Partidul Democrat-Liberal); din decembrie 2008, deputat PD-L.
Nume ÅŸi prenume: COSTEL OVIDENIE
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1990-1996, preÅŸedinte al sindicatului din cadrul DirecÅ£iei Transporturi PoÅŸtale, BucureÅŸti; 1993 ÅŸi în prezent - preÅŸedinte al FederaÅ£iei Sindicatelor "PoÅŸta Română";
Guvern, Parlament: 2004-2008, deputat PRM - independent.
Nume ÅŸi prenume: IOAN RÄ‚DOI
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: după 1990 - preÅŸedinte sindicat USL Metrou; vicepreÅŸedinte BNS; preÅŸedinte al ConvenÅ£iei NaÅ£ionale a Transporturilor;
Guvern, Parlament: 2000-2004, deputat PDSR; 2004-2008, senator PSD.
Nume ÅŸi prenume: OLGUÅ¢A COCREA
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1991-2004, preÅŸedinte Sindicat PoÅŸta Română, judeÅ£ul Bacău; 2000-2004, vicepreÅŸedinte FederaÅ£ia Sindicatelor PoÅŸta Română;
Guvern, Parlament: 2004-2008, deputat PRM -independent.
Nume ÅŸi prenume: MARIAN SÎRBU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1990-1994, preÅŸedinte FederaÅ£ia Sindicatelor Libere Ind. Lemnului; 1992-1994, vicepreÅŸedinte C.N.S.L.R. Frăţia;
Guvern, Parlament: 1994-1996, secretar de Stat - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale; 1996-2000, deputat; 2000-2003, deputat, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale; 2003-2004 deputat; ministru delegat pentru Relaţia cu Partenerii Sociali.
Nume ÅŸi prenume: ION GIURESCU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1991-1992, preÅŸedinte ConfederaÅ£ia Sindicală CERES
Guvern, Parlament: 2004-2008, deputat în circumscripÅ£ia electorală nr. 39 Vaslui, pe listele Uniunii NaÅ£ionale PSD+PUR.
Nume ÅŸi prenume: MIRON MITREA
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1991-1995, preÅŸedinte executiv C.N.S.L.R. Frăţia;
Guvern, Parlament: decembrie 2000 - ministrul Lucrărilor Publice şi Transporturilor; 2008 - prezent, senator PSD.
Nume ÅŸi prenume: MARIUS-SORIN GÖNDÖR;
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1992-2005, lider sindical Sindicatul Liber din Învăţămîntul Arădean; 1996-2005, vicepreÅŸedinte FederaÅ£ia Sindicatelor Libere din Învăţămînt;
Guvern, Parlament: 2008 - deputat PD-L.
Nume ÅŸi prenume: MIRCIA GIURGIU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 25.03.1998-15.05.2003, secretar al Filialei JudeÅ£ene Cluj a BNS; 15.05.2000 - 5.02.2004, preÅŸedintele Filialei JudeÅ£ene a BNS; 19.03.2004 - preÅŸedinte al Uniunii Sindicatelor Tipografilor din România; 3.06.2004-13.12.2004, secretar confederal al BNS, ramura tipografi, membru în Biroul Executiv al BNS;
Guvern, Parlament: 2004-2008, deputat PD-L.
Nume ÅŸi prenume: PAVEL TODORAN;
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1996 - preÅŸedinte al C.N.S.L.R. Frăţia ÅŸi al FederaÅ£iei Energetice;
Guvern, Parlament: încă din anul 1990 - deputat PDSR
Nume ÅŸi prenume: DAN MOCÄ‚NESCU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 1999-2004, secretar confederal BEX Blocul NaÅ£ional Sindical; 1991-2004, secretar general FederaÅ£ia din Industria de Apărare "Avram Iancu"; 1990-2004, lider sindical UM Plopeni;
Guvern, Parlament: 2004-2008, deputat ales pe listele PRM - independent;
Nume ÅŸi prenume: ELENA SPOREA
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: înainte de anul 2000, liderul sindicatului "Agrostar"
Guvern, Parlament: senator PSD în legislatura 2000-2004;
Nume ÅŸi prenume: GHEORGHE CIOBANU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 2001-2003 - Uniunea Sindicatelor FuncÅ£ionarilor Publici, vicepreÅŸedinte;
Guvern, Parlament: 2008 - deputat PD-L.
Nume ÅŸi prenume: VALENTIN MOCANU
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 2007-2009, secretar general al ConfederaÅ£iei sindicale C.N.S.L.R. Frăţia;
Guvern, Parlament: 2009 - a fost numit secretar de Stat la Ministerul Muncii, susţinut de PSD.
Nume ÅŸi prenume: GHEORGHE POPA
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: pînă în 2009 - liderul FederaÅ£iei Sindicale MiÅŸcare-Comercial;
Guvern, Parlament: 9 octombrie 2009 - secretar de Stat pe probleme feroviare în Ministerul Transporturilor ÅŸi Infrastructurii (PD-L).
Nume ÅŸi prenume: LUCIAN NICOLAE BODE
FuncÅ£ia deÅ£inută în sindicat - perioada: 2003-2008, preÅŸedinte al sindicatului Electrica Zalău;
Guvern, Parlament: 2008 - deputat PD-L.


Copyright Tricolorul

=====================================================
Buletinul Medical al lui Traian Băsescu
De CIOCÄ‚NITOAREA WOODREA

În noaptea de sîmbătă spre duminică, în jurul orelor 3,30, Băsescu s-a trezit din somn cu o mare uscăciune a gurii ÅŸi a gîtului. I-a alertat pe medicii de la SPP, care dorm la uÅŸa lui. AceÅŸtia i-au făcut un examen de laringe (au luat probe cu o spatulă, un fel de linguriţă, vîrîtă pe gît). După 2 ore au avut ÅŸi rezultatul, pe care, de altfel, îl ÅŸtiau: cancerul s-a extins ÅŸi la laringe. TotuÅŸi, l-au minÅ£it pe bolnav, zicîndu-i să nu mai bea rece, că i s-au inflamat amigdalele. I-au administrat niÅŸte picături răcoritoare (mentolate), care i-au mai degajat căile respiratorii, dar au băgat ÅŸi un somnifer, fără să-i spună.


În dimineaÅ£a zilei de duminică, Băsescu s-a trezit cu o teribilă durere între gît ÅŸi ureche. "Parcă aÅŸ avea oreion" - a zis pacientul. De fapt, i se inflamaseră ganglionii limfatici. Åži a mai spus ceva, care i-a speriat pe cei prezenÅ£i: "Hă-hă, cred că n-o să mor, că dacă mor, ÅŸi de-acolo mă scol!". Oamenii din preajmă au relatat că, în viaÅ£a lor, n-au mai văzut atîta răutate la o fiinţă umană. "E clar, nu mai judecă" - a spus un ofiÅ£er SPP. De altfel, medicii de la SPP sînt traÅŸi de limbă, zi de zi, de Adriean Videanu ÅŸi Radu Berceanu, cu privire la starea exactă a bolii lui Băsescu. "Cînd se agravează?" - întreabă cei doi, în sensul "Cînd intră în agonie?".
CIOCÄ‚NITOAREA WOODREA


Copyright Tricolorul

 

#7 lolo 22.03.2010 19:21

• Raspunde

da bai golanilor aveti mai multi bani decit va trebe ???daaaa??si ce mai asteptati * jeepane barci cu vele sau motor ,relaxati-va si voi muschiuletii aia obositi si ofiliti intr-o vacanta pri dubai sau prin locuri exotice ca de sharm v-ati plictisit cred ,da-tti in ma.sa pe toti sarantocii si flaminzii ce romania nu-i a voastra ???nu v-a indemnat parinteste tartorul golanilor si mafiotul sef basescu sa traiti bine ???ce mai asteptati ???bucurati-va de placerile vietii ci 100de eura puteti agata ceva in fata la inter va poate da relatii e.udrea numai ca atunci pe arapi ii costa 100dolarei,hai nu va rusinati cheltuiti ,cheltuiti nu luati in seama sarantocii si prostimea ei sint nascuti sa munceasca sclavi imputiti si sa va voteze cretinii.....pa

 

#8 mig57 23.03.2010 18:57

• Raspunde

ba ce * se intampla? ce fel de comentarii sunt astea? ce fed de * scriu aici? bai jegosilor, talentul vostru e sa * cariciu!

 

Vezi toate »