Publicat

3

martie

2011

12:23

1563

vizualizări

Ministrul Muncii: Sistemul de pensii de stat din România e un sistem piramidal. La pensiile private obligatorii contribui 29 de ani şi încasezi doar unul

Ministrul Muncii: Sistemul de pensii de stat din România e un sistem piramidal. La pensiile private obligatorii contribui 29 de ani şi încasezi doar unul

"Contribuţiile colective datează din secolul al XIX-lea şi reprezintă un sistem piramidal, un fel de schemă Ponzi", a declarat joi ministrul Muncii, prezent la seminarul Mediafax Talks about Private Pensions. El a precizat că marea problemă în momentul de faţă este creşterea numărului de locuri de muncă şi a contribuitorilor la bugetul de pensii de stat, astfel încât sistemul să nu intre în colaps. În ceea ce priveşte soluţiile pentru a însănătoşi sistemul, ministrul susţine că "nu sunt alte soluţii: ori creşti vârsta de pensionare, ori măreşti contribuţiile, ori te împrumuţi".

Botiş: "Era un mod de a explica ce se întâmplă în sistemul public"

Ulterior, în cadrul unei intervenţii televizate, ministrul a spus că declaraţia a fost scoasă din context. După ce i s-a prezentat înregistrarea, ministrul a declarat că s-a referit la altceva: "Era un mod de a interveni şi de a explica ce se întâmplă în sistemul public. Era un context mai larg".

Mesajul de bază pe care ministrul Muncii l-a transmis este unul corect, după cum ne-a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Consiliul este un organism înfiinţat la cererea expresă a FMI, menit să monitorizeze activitatea Guvernului în ceea ce priveşte politicile economice.

"Este un dezechilibru major care trebuie corectat cât mai rapid. Sistemul nu este sustenabil, el trebuie să se autofinanţeze. Nu este sănătos, pe termen mediu şi lung, să împrumuţi în fiecare an câteva miliarde de euro pentru a plăti pensiile", ne-a declarat Dumitru. "Putem pune în acelaşi timp şi problema echităţii între generaţii. Trebuie să garantăm şi pensia celor care acum sunt în sistem în rolul de contribuitor şi nu de beneficiar. Trebuie să realizăm că va trebui să le plătim şi lor pensiile şi acest lucru este posibil doar printr-o reformă clară şi rapidă", a adăugat el.

Printre măsurile care trebuie luate urgent în acest sens, după cum susţine Dumitru, se numără atât creşterea numărului de contribuitori cât şi eliminarea pensiilor acordate fraudulos.

În momentul de faţă în România sunt aproape 900.000 de pensionari pe caz de boală. În urma unor controale efectuate la nivel naţional a reieşit că până la 15% dintre beneficiari nu se încadrau în condiţiile legale pentru a primi o astfel de pensie, mulţi dintre ei muncind la negru.


Câte trei luni pe an pensiile sunt plătite cu împrumuturi

Anul trecut s-au cheltuit 10,2 miliarde de euro pentru plata pensiilor de stat, contribuţiile încasate în contul bugetului de pensii de stat fiind de doar 7,57 miliarde de euro. Pentru a putea plăti pensiile, statul a subvenţionat bugetul de pensii de stat cu 2,6 miliarde de euro luate de la bugetul de stat.

Simplu spus, fără subvenţia de la bugetul de stat, banii de pensii (care provin doar din contribuţiile sociale) ar fi ajuns anul trecut doar pentru nouă luni.

În România în momentul de faţă sunt 4,1 milioane de angajaţi şi 4,7 milioane de pensionari de stat, cărora li se adaugă cei circa 800.000 de pensionari din agricultură şi cei circa un milion de beneficiari ai pensiei minime garantate, de 350 de lei. În total, circa 5,6 milioane de persoane plătesc cotizaţii la fondul de pensii iar 7,3 milioane de persoane încasează pensii.

29 de ani în Pilonul II garantează o pensie medie pe un an

Cei 5,2 milioane de români care contribuie la fondurile de pensii private obligatorii, aşa-numitul Pilon II, au fiecare în cont, în medie, 835 de lei, după 33 de luni de contribuţie, a anunţat joi Mircea Oancea, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Astfel că, după ce au contribuit aproape 3 ani la Pilonul II, beneficiarii nu şi-au asigurat decât puţin mai mult de o pensie medie de stat pe economie. În 2010 pensia medie de stat pe economie a fost de 739 de lei. Potrivit calculelor gândul, în condiţiile actuale de contribuţii, ar fi nevoie de circa 29 ani de contribuţii la Pilon II pentru a obţine o pensie medie de stat pe un an. La acestea se adaugă şi randamentele obţinute prin investirea fondurilor depuse de către administratorul de fond.

Încă, din această lună, contribuţia la Pilonul II va creşte la 3% din veniturile brute ale participanţilor, de la 2,5% în prezent, iar în anul 2016 urmând să se ajungă la 6%, potrivit legislaţiei. Oancea a mai arătat că jumătate dintre persoanele care au conturi de pensii la Pilonul II au în cont în medie, fiecare, circa 200 de lei, dar nu mai mult de 500 de lei.

La rândul său, ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat joi, la conferinţa Mediafax Talk about Private Pensions, că în acest an contribuţia la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) va rămâne la 3%. "Contribuţia este azi de 3%. Ministerul nu are altă propunere de creştere o cotei şi mergem în 2011 pe 3%", a declarat Botiş.

Anul trecut, nivelul contribuţiei trebuia să fie de 3%, dar constrângerile bugetare au obligat Executivul să aloce prin legea bugetului de stat sumele aferente unei contribuţii de 2,5%, acelaşi procentaj fiind aplicat şi în 2009.

Reprezentantul CSSPP a mai arătat că, pentru a fi asigurat un regim corespunzător de investiţii a fondurilor strânse la Pilonul II, pe termen lung, ar fi necesară o contribuţie lunară de minimum 10% din veniturile brute ale participanţilor.

Contribuţiile la Pilonul II se virează în fiecare lună în conturile contributorilor în jurul datei de 19-20 ale lunii. În jurul datei de 20 martie vor fi virate primele sume corespunzătoare unor contribuţii majorate la 3%, după ce în jur de 20 februarie au fost virate ultimele contribuţii de 2,5%.

Riscuri mai mari pentru pensii mai mari


Pe de altă parte, Ioan Botiş a mai spus că fondurile de pensii private obligatorii ar trebui să-şi asume niveluri diferite de risc, pentru că sunt persoane care îşi doresc o pensie mai mare şi ar fi dispuse să rişte mai mult pentru asta, dându-se pe sine drept exemplu. "În interiorul aceluiaşi fond de administrare ar trebui să existe posibilitatea alegerii de riscuri mici, medii şi mari. (…) Eu aş fi dispus ca partea mea (de contribuţie la Pilon II - n.red.) să intre în acea zonă de risc mai mare. Este o provocare pentru administratorii de fonduri de pensii pe Pilonul II", a spus Botiş, care a adăugat că se va lucra la o astfel de propunere.

El a mai arătat că în prezent până în 70% din fondurile strânse la Pilonul II sunt investite în instrumente cu risc scăzut de tipul titlurilor de stat, dar care asigură şi randamente mai scăzute.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al ING Pensii, Cornelia Coman, a afirmat că există o anume politică de investiţii, iar administratorii trebuie să fie atenţi la randamentul nivelului garantat şi la posibilităţile de diversificare pe sectoare, pe care Bursa de Valori nu o asigură în acest moment.

Avantajele pensiilor private obligatorii


Contribuţia la Pilonul II nu presupune obligaţii financiare suplimentare, însă la pensie românii care contribuie la acest sistem vor putea beneficia de venituri mai mari, care se vor adăuga la pensia primită de la stat. La Pilonul II se virează o parte din contribuţia care deja este reţinută din salariul brut al angajaţilor. Un alt avantaj este deductibilitatea de 400 de euro pe an atât pentru angajat, cât şi pentru angajator. Valoarea activelor nete administrate de cele 9 fonduri de pensii administrate privat a fost de 4,33 milioane lei, adică peste 1 miliard de euro.


Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax Group.

ULTIMA ORĂ
Reacţia total neaşteptată a Garbinei Muguruza după ce a UMILIT-O pe Simona Halep. Ce a declarat

Lasă-ne feedback despre noul site Gândul.info